Opinii

Romania este cel mai mare exportator de banane din Uniunea Europeana. Exportam de trei ori mai multe banane decat exportam mere. La blugi insa nu mai stam asa bine, industria textila fiind astazi tot mai palida.

Una dintre problemele majore ale Romaniei este cea a competitivitatii. Legata de calitatea mediului de afaceri, infrastructura, educatie, antreprenoriat, acces la capital si tehnologie, problema competitivitatii explica in buna masura valorificarea extrem de limitata a celor patru libertati din cadrul Pietei Unice in care am avut sansa istorica sa intram in 2007. Romania se afla astazi la putin peste 1/3 din nivelul mediul de competitivitate al UE pentru cea mai slab competitiva regiune (Sud-Est) si la 2/3 din nivelul mediu de competitivitate pentru cea mai avansata regiune (Bucuresti-Ilfov). Asta inseamna ca abia daca ajungem la 40% din competitivitatea celor mai avansate regiuni din UE cu cea mai competitiva regiune a noastra.

Avantajele comparative si competitive sunt foarte importante pentru generarea de valoare adaugata in cazul unei economii deschise. Modul in care reusesti sa vinzi produse autohtone pe pietele externe si modul in care poti sa faci fata concurentei externe la tine acasa este expresia clara a nivelului tau de competitivitate. Acest aspect este cu atat mai important pentru cresterea si dezvoltarea economica atunci cand politicile tale publice pun accent pe impulsionarea continua a cererii agregate ca factor de crestere si dezvoltare. In mod logic, vei avea succes cu un astfel de model daca oferta interna raspunde prompt la aceasta crestere stimulata pe deficit si datorie publica. Cand datoria publica ce finanteaza deficitul excesiv din spatele cererii agregate este externa, soldul balantei comerciale devine si mai important pentru alimentarea cu valuta care sa sustina serviciul datoriei externe in crestere. Daca oferta nu se dezvolta si nu ofera spatiul fiscal suficient pentru a corecta ulteriori deficitul, masurile ulterioare de corectie (cresterea de fiscalitate) devin pro-ciclice si vor lovi suplimentar in aceasta productie interna, facand-o si mai putin competitiva pe pietele externe.

Este Romania intr-un astfel de scenariu? Analiza comertului exterior ne poate da un raspuns destul de clar la aceasta intrebare. Prima componenta luata in calcul este exportul de bunuri si servicii (FOB). In anul 2024 am exportat bunuri si servicii in valoare de circa 93 de miliarde de euro (Figura 1). Jumatate din aceasta valoare reprezinta masini si echipamente de transport (43,5 miliarde. Trei grupe de produse concentreaza aproape 80% din exporturile Romaniei in 2024 (masini si echipamente de transport, produse prelucrate clasificate in principal dupa materia prima si articole manufacturate diverse). Asta inseamna, pe de o parte, o specializare in productie si la export foarte ingusta, o vulnerabilitate importanta. Practic, in economia romaneasca astazi gasim tot mai putine avantaje comparative sau competitive in spatele acestor exporturi. Daca privim la dinamica exporturilor fata de momentul intrarii in Uniunea Europeana observam ca exporturile s-au triplat. Cea mai importanta dinamica la export de cand am intrat in Piata Unica au avut-o bauturile si tutunul (exportul a crescut de 12 ori fata de 2007) si produsele alimentare si animale vii (crestere de 10 ori a exporturilor fata de 2007), produse care insa nu au o pondere semnificativa in exporturile totale. Doua dintre categoriile aflate pe primele locuri au avut insa ritmuri de crestere mult mai modeste prin comparatie cu dinamica exporturilor totale: produsele prelucrate clasificate in principal dupa materia prima si cele manufacturate diverse. Pe langa faptul ca avem putine categorii la care putem vorbi de avantaje comparative si competitive, doar la unul singur putem spune ca dinamica reflecta o consolidare pe Piata Unica - masini si echipamente de transport iar la cele la care avem avantaje in crestere (tutun, alimente, bauturi) ponderea comertului ramane una scazuta dar cu o dinamica pozitiva clara.

Competitivitatea externa este completata de cea de pe piata locala. Internationalizarea unei afaceri apare in cadrul unor companii multinationale sau transnationale (de exemplu, 70% din productia locala de produse din tutun realizata de o astfel de companie se exporta pe pietele internationale; in industria auto procentul este ceva mai redus dar este si el semnificativ) ca parte a unor lanturi de valoare dezvoltate regional sau local sau apare ca o consecinta a maturizarii unor afaceri locale care au acumulat experienta pe piata locala. Substituirea productiei locale cu importuri denota clar o pierdere de competitivitate si o vulnerabilitate in crestere. In plus, importurile de completare folosite pentru a asambla bunuri destinate exporturilor arata si ele o vulnerabilitate suplimentara. Analizand structura exporturilor din 2007 si pe cea din 2024, putem observa ca am pierdut competitivitate in sectoare cum ar fi articole manufacturate diverse, produse prelucrate clasificate in principal dupa materia prima, combustibili minerali, lubrifianti si materiale conexe, si materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibili si am castigat competitivitate semnificativ in sectoare ca masini si echipamente de transport, produse alimentare si animale vii si bauturi si tutun. Privind din perspectiva complexitatii exporturilor, nu putem spune ca am castigat semnificativ si ca valorificam la adevaratul nostru potential integrarea in Piata Unica.

Valoarea totala a importurilor a atins in 2024 suma record de circa 126 de miliarde de euro, o crestere de 2,5 ori fata de 2007 (mai redusa decat dinamica exporturilor). Suma este impresionanta si este legata de consumul intern dar si de productia de export (acele importuri de completare, importurile tehnologice etc.). Desi avem clar un avantaj competitiv si comparativ in productia si exportul de masini si echipamente de transport, importam mai multe astfel de produse decat reusim sa exportam. Asta inseamna ca nevoia de tehnologizare menita sa sustina productia locala stimulata de cererea agregata in crestere este importanta si nu poate fi sustinuta in buna masura de productia interna de asa ceva. In buna masura, suntem concentrati aproape exclusiv pe autoturisme, neproducand echipamente si utilaje agricole, de exemplu. Nu mai vorbim de roboti industriali sau alte tehnologii mai avansate. Observam asadar ca pe cel mai important produs la export avem avantaje comparative si competitive dar nu suficiente si nu adaptate nevoilor de pe piata locala. Interesant este ca in topul primelor patru produse la import se regasesc cele din topul primelor trei la export. Mai mult, produsele chimice sunt pe locul 2 la importuri, avand un rol marginal pe partea exporturilor. Competitivitatea in acest sector este prabusita clar, in ciuda unor avantaje comparative evidente (resurse naturale importante pentru petrochimie).

Daca ne uitam la schimbarile de structura in cazul importurilor intre 2007 si 2024, vedem o deteriorare semnificativa a competitivitatii pe piata locala pentru urmatoarele sectoare: articole manufacturate diverse, produse alimentare si animale vii, produse chimice si produse conexe. Competitivitate mai mare pe piata locala remarcam in cazul produselor prelucrate clasificate in principal dupa materia prima, combustibililor minerali, lubrifiantilor si materiale conexe si masini si echipamente de transport (la acestea din urma insa competitivitatea mai mare nu reuseste sa compenseze cererea locala de astfel de produse).

Nu in cele din urma, deficitul balantei comerciale este important si el pentru discutia legata de competitivitate si dezvoltare economica. In formarea PIB-ului, deficitul de balanta comerciala erodeaza dinamica pozitiva a acestuia. El este astazi undeva la 5% din PIB. Rezolvarea acestui deficit ar putea adauga sustenabil cateva procente importante pe an la dinamica PIB-ului. Din pacate, acest deficit este legat de deficitul bugetar, o buna parte din acesta fiind destinat cheltuielilor de consum care sunt dominate in totalul cheltuielilor publice anuale. Reducerea deficitului bugetar excesiv poate tempera si acest deficit comercial si toate procentele rezultate din aceasta ajustare pozitiva se vor adauga apoi la dinamica PIB.

Dupa ce a cunoscut o revigorare de la intrarea noastra in Uniunea Europeana (Figura 3), deficitul comercial a inceput sa se deterioreze semnificativ. Acest lucru arata ca integrarea ne-a prins oarecum nepregatiti si cu o economie privata inca destul de rudimentara si cu foarte putine avantaje competitive reale. Daca ne uitam la o comparatie a soldului balantei comerciale pe categorii de produse, observam ca in foarte putine cazuri am reusit sa amelioram acest deficit: (i) bauturi si tutun (avem excedent), (ii) materiale crude, necomestibile altele decat combustibili (avem excedent) si (iii) masini si echipamente de transport. La toate celelalte situatia s-a inrautatit in timp.

In concluzie, din analiza structurii si dinamicii comertului exterior reiese faptul ca economia Romaniei are astazi o situatie competitiva dezavantajoasa in cadrul Pietei Unice care se resimte si pe piata locala. Identificarea acelor sectoare unde exista evolutii pozitive semnificative in ultimii ani si proiectarea de politici publice sectoriale dedicate (bazate nu pe subventii sau ajutoare de stat ci pe facilitati fiscale) ar putea imbunatati semnificativ balanta comerciala. Aceste sectoare par a fi destul de clare si pot fi si mai clare la o analiza mai in detalii pe fiecare grupa si subgrupa de produse: masini si echipamente de transport (mai ales pentru agricultura si industrie), produse chimice, produse alimentare. Aberatiile de tipul impozitul pe constructii speciale, plafonarea adaosurilor, plafonarea preturilor, fixarea preturilor, subventionarea preturilor, supraimpozitarea profiturilor, supraimpozitarea cifrei de afaceri, care deterioreaza in mod evident competitivitatea putinelor sectoare care performeaza pe piata unica, ar trebui urgent analizate si eliminate. Fara o predictibilitate fiscala pe termen lung, fara transparenta si cooperare reala cu mediul de afaceri in elaborarea de politici publice, problema se va complica si mai mult. Fara schimbarea modelului de dezvoltare care sa puna accent pe productie si export nu putem vorbi de dezvoltare sustenabila in Romania. Ostilitatea fata de capitalul strain, companiile multinationale, Piata Unica si proiectul european, izolationismul sunt paguboase si ne indeparteaza de prosperitate. Una din solutiile la deficitul bugetar excesiv ramane reluarea cresterii economice prin exporturi generate de acele ramuri care au avantaje competitive reale, relevate de succesul pe una din cele mai concurentiale piete regionale care produce astazi 1/5 din PIB-ul global. Avem aceasta sansa de a face parte din acest proiect pe care, deocamdata, il valorificam doar partial si sub potential. Orice import din Piata Unica sau din afara Uniunii Europene transformat astazi in productie locala sau export devine vitala pentru PIB si bunastare. Procentele recuperate din deficitul comercial se duc direct in dinamica PIB real.