Opinii

In februarie 2025, Comisia Europeana a publicat un document cu potential transformator: Ghidul " Cum sa aplici achizitiile publice responsabile social " (en: " How to apply socially responsible public procurement ") - o lucrare pragmatica, bazata pe impact, care poate schimba modul in care privim achizitiile publice (in continuare " Ghidul ").

Este o lectura care merita toata atentia juristilor, functionarilor, managerilor de proiecte si decidentilor politici, motiv pentru care vom incerca sa prezentam principalele noastre concluzii, desprinse in urma analizei Ghidului.

De ce este important acest Ghid?

Achizitiile publice reprezinta aproximativ 15% din PIB-ul Uniunii Europene. Vorbim despre peste 2 trilioane de euro pe an cheltuiti pentru bunuri, lucrari si servicii achizitionate de autoritati si institutii publice. Aceasta putere de cumparare nu este doar o chestiune contabila sau procedurala - este o parghie politica, economica si sociala majora. Comisia Europeana considera ca, printr-un cadru coerent si ambitios, administratiile publice pot stimula ocuparea fortei de munca, pot sprijini incluziunea sociala, pot promova conditii de munca decente si pot impulsiona tranzitia catre o economie durabila.

Ce aduce nou acest Ghid?

Documentul nu se limiteaza la recomandari teoretice. El propune un cadru de analiza, evaluare si masurare a impactului social generat de procedurile de achizitii publice din Uniunea Europeana. Sunt definiti patru piloni principali de evaluare, fiecare detaliat prin indicatori si sub-indicatori clari:

Oportunitati de angajare si incluziune sociala:

Evaluarea modului in care autoritatile contractante includ in documentatii obiective explicite privind crearea de locuri de munca, in special pentru grupuri vulnerabile (persoane cu dizabilitati, someri de lunga durata, tineri NEET, migranti etc.) si dezvoltarea competentelor angajatilor.

Conditii decente de munca:

Evaluarea aplicarii principiilor OIM privind munca decenta: salarii echitabile, siguranta, nediscriminare, existenta unor mecanisme clare de raportare a abuzurilor.

Sprijinirea accesibilitatii si a designului universal:

Verificarea gradului de integrare a principiilor de design universal si a accesibilitatii pentru persoanele cu dizabilitati in cerintele tehnice, documentele de atribuire si clauzele contractuale.

Sustenabilitate sociala:

Masura in care contractele contribuie la lanturi de aprovizionare etice, respectarea drepturilor omului si alinierea la standarde precum Directiva privind diligenta corporativa in materie de sustenabilitate (CSDDD).

Fiecare pilon este masurat pe o scala de la 0 la 5 si tradus intr-un scor global de impact social - de la " Neimpactant " la " Transformator ".

Ce ne spune analiza celor 75 de proceduri evaluate in ghid?

Studiul a evaluat 75 de proceduri de achizitii publice din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Concluziile relevante:

Majoritatea procedurilor analizate au fost clasificate cu impact redus sau moderat ; Doar 4 proceduri au fost considerate transformatoare (scor de peste 85%); Achizitiile de servicii au cel mai ridicat potential social; Procedurile de atribuire desfasurate la nivel local sunt mai flexibile , dar implementarea este inegala; Sustenabilitatea sociala , desi frecvent mentionata, este implementata slab in practica.

Ce functioneaza bine?

Ghidul ofera exemple convingatoare de buna practica, precum:

Contractul pentru biciclete electrice din Leuven (Belgia) - care a integrat obiective ecologice si de creare a locurilor de munca; Contractul de catering din Strasbourg - care a impus cerinte ferme privind conditiile de munca si incluziunea; Achizitiile Universitatii din Twente - care au favorizat furnizorii care angajeaza persoane cu dificultati de integrare profesionala.

Ce nu functioneaza (inca)?

Raportul semnaleaza si punctele slabe intalnite frecvent in procedurile de achizitii publice:

Persistenta criteriului pretului cel mai scazut in multe proceduri; Clauze sociale vagi sau slab corelate cu obiectul contractului; Monitorizare deficitara sau inexistenta a respectarii cerintelor sociale; Date insuficiente in sistemele electronice de achizitii (ex. TED).

Ce putem face, concret?

Ghidul propune recomandari clare si fezabile, cum ar fi:

Integrarea precoce a obiectivelor sociale, inca din faza de planificare a procedurilor de atribuire; Folosirea standardelor comune si indicatorilor de impact in toate statele Uniunii Europene; Monitorizarea si raportarea sistematica a respectarii cerintelor sociale; Implicarea IMM-urilor, intreprinderilor sociale si societatii civile in proceduri; Combinarea criteriilor sociale cu cele de mediu, intr-o abordare integrata.

Ce inseamna toate acestea pentru Romania?

Pentru practicienii din domeniul achizitiilor publice - autoritati contractante, ofertanti, consultanti, avocati - Ghidul ofera un cadru robust si aplicabil imediat. Pentru legiuitor, este un semnal clar: achizitiile trebuie regandite ca politici publice cu obiective sociale clare , nu doar ca exercitii birocratice.

Intr-o Romanie in care decalajele sociale persista, in care incluziunea persoanelor vulnerabile este limitata, iar conditiile de munca raman o provocare in unele sectoare, achizitiile publice pot deveni un catalizator real al schimbarii.

Concluzie

Ghidul Comisiei Europene vine intr-un moment-cheie. El arata ca achizitiile publice nu trebuie sa fie o simpla formalitate procedurala, ci pot deveni o strategie activa de interventie publica . Pentru ca acest potential sa se materializeze, este nevoie de curaj, competenta si vointa politica.

Este timpul sa nu mai vedem achizitiile publice ca pe un "checkbox procedural", ci ca pe unul dintre cele mai puternice instrumente pe care le au statele UE pentru a modela societatea pe care ne-o dorim: mai echitabila, mai incluziva si mai durabila.

Forma integrala a Ghidului poate fi accesata aici .