Opinii

Vestea proasta:

Din cauza deficitelor bugetare mari, din cauza dobanzilor mari pe care guvernul trebuie sa le plateasca pentru a finanta deficitele si a refinanta imprumuturile care ajung la scadenta, din cauza incetinirii cresterii economice, datoria publica a Romaniei va creste in continuare intr-un ritm alarmant, orice am face.

La jumatatea acestui an, datoria publica a Romaniei, facuta de guverne, indiferent de numele lor, a depasit 1.000 de miliarde de lei, ajungand la 1.040,626 de miliarde de lei, adica 57,2% din PIB.

Pana la finalul anului, datoria publica va creste la 59,6% dintr-un PIB estimat de 1.902 miliarde de lei, adica sa incheiem acest an cu o datorie publica de 1.133 de miliarde de lei.

Din datoria publica de la jumatatea anului, datoria in lei era de 486 de miliarde de lei, datoria in euro era de 457 de miliarde de lei, adica 91 de miliarde de euro, iar datoria in dolari era de 94 de miliarde de lei, adica aproape 19 miliarde de euro.

Deci, in valuta, Romania deja are o datorie externa a statului de peste 100 de miliarde de euro.

Numai in acest an, guvernul trebuie sa plateasca dobanzi de aproape 55 de miliarde de lei, adica echivalentul a 11 miliarde de euro, pentru datoria publica de acum.

Romania a intrat pe un drum extrem de complicat a unor deficite bugetare foarte mari, care trebuei finantate la dobanzile pietei, care sunt dobanzi extrem, extrem de mari, de peste 7% la lei si peste 6% la euro.

Deficitul bugetar din acest an, dupa rectificare, creste la 159 de miliarde de lei, ceea ce inseamna aproape 32 de miliarde de euro, o suma enorma.

Este enorm de greu pentru guvern, pentru guvernul Bolojan, sa reduca deficitul bugetar, intampinand o rezistenta feroce din partea tuturor partidelor guvernamentale - PSD, PNL, USR, UDMR, din partea administratiei centrale si locale, din partea celor 1,3 milioane de bugetari, din partea celor 5 milioane de pensionari.

Premierul Bolojan aproape ca nu are niciun aliat in incercarea de reducere a cheltuielilor bugetare si implicit a deficitului bugetar.

Aceasta rezistenta a statului in fata unor reduceri de cheltuieli bugetare se va pastra si in anii urmatori, indiferent cine va fi la Palatul Victoria. Mai degraba se sustin cresteri de taxe si impozite decat reducerea cheltuielilor bugetare.

Asa ca deficitele bugetare mari in valoare nominala vor continua si in urmatorii ani, chiar daca, ca procent din PIB, ar trebui sa scada.

In aceste conditii, in numai 3-4 ani vom ajunge cu datoria publica la 70% din PIB, daca nu chiar 80% din PIB, daca nu se intampla vreo minune.

Este putin probabil sa credem intr-o crestere economica exceptionala, de 5% din PIB, care sa fie mai mare decat necesarul de finantare si refinantare al datoriei publice.

Este putin probabil sa credem ca, daca s-ar intampla ceva privatizari, banii rezultati ar merge in reducerea datoriei publice.

In urmatorul deceniu ne indreptam cu viteza catre o datorie publica de 2.000 de miliarde de lei, adica 400 de miliarde de euro.

Vestea buna:

Pentru ca Romania are deficite bugetare mari si implicit un necesar de finantare mare si foarte mare - de peste 200 de miliarde de lei pe an, daca nu chiar mai mult -, plus o datorie publica in crestere accelerata, Romania a devenit interesanta pentru marile banci internationale, pentru marii finantatori internationali, pentru marii creditori internationali.

Cand Romania avea o datorie de 10% din PIB, de 20% din PIB, la un PIB la jumatate fata de acum, nu prea era interesanta pentru marile bancile internationale. Plus ca dobanzile erau mult mai mici.

Acum, cand Romania are nevoie de peste 40-50 de miliarde de euro pe an ca necesar de finantare, toate bancile mari ale lumii sunt la Bucuresti.

Spre exemplu, J P Morgan, cea mai mare banca americana, face pasi extrem de hotarati in a deveni unul dintre cei mai mari intermediari si finantatori a datoriei publice a Romaniei, dar si a marilor proiecte din energie - proiectul de gaze din Marea Neagra si extinderea centralei de la Cernavoda, deci energie nucleara.

Pentru ca in ultimii cinci ani s-a imprumutat mult in euro, cu un necesar de finantare in crestere in fiecare an, Romania a ajuns cel mai mare jucator pe datorie in euro din regiune, depasind chiar Polonia.

In conditiile in care datoria publica va creste in continuare iar sumele sunt din ce in ce mai mari - atat ca necesar de finantare anual, atat ca dobanzi platite, atat ca nivel al datoriei publice -, prezenta marilor banci straine este inevitabila, mai ales ca Romania nu-si poate asigura finantarea bugetului numai de pe piata interna si de aceea trebuie sa iasa pe pietele externe.

Saptamana trecuta, dupa rectificarea bugetara si dupa ce s-a aflat care va fi noul deficit bugetar, guvernul a iesit pe piata externa, unde s-a imprumutat cu 4 miliarde de euro prin vanzarea de obligatiuni pe 7 ani (2 miliarde de euro la o dobanda de 5,5%), pe 12 ani (1 miliard de euro cu o dobanda de 6,25%), pe 20 de ani (1 miliard de euro la o dobanda de 6,64%).

De la inceputul anului, guvernul s-a imprumutat de pe piata externa in mai multe transe de obligatiuni cu aproape 16 miliarde de euro.

Pentru ca Romania este tara de granita cu razboiul din Ucraina, care continua si nu da semne ca s-ar opri, Comisia Europeana si mari creditori institutionali internationali accepta acceste deficite bugetare mari, si mai mult, accepta reducerea deficitului bugetar in mai multi ani, fara sa puna presiune pe o corectie care sa destabilizeze economia si tara.

Acest lucru s-a vazut in discutiile privind situatia bugetara, unde Comisia Europeana a acceptat cresterea deficitului bugetar din acest an de la 7% la 8,4%. Probabil ca la limita va accepta si chiar 9%.

Economia Romaniei este in scadere evidenta, cresterea economica s-a redus de la 2-4% la 0,6%, iar orice corectie abrupta a deficitului bugetar ar fi dus economia in recesiune.

Cu o nemultumire sociala in crestere, cu curentul nationalist si suveranist avand peste 40% in sondaje, cu o impotrivire feroce din partea administratiei publice la adresa reformelor premierului Bolojan, cu punerea in discutie a pozitiei premierului Bolojan din cauza tuturor pachetelor fiscale, Comisia Europeana este nevoita sa inchida ochii, pentru a nu mai avea probleme geopolitice si cu Romania, in conditiile in care tensiunile razboiului din Ucraina sunt in continuare ridicate.

Nici Comisia Europeana, nici marii finantatori internationali - BERD, Banca Mondiala, BEI - nici marile banci internationale nu au chef sa se trezeasca cu o problema in Romania care sa le dea peste cap intregul poprtofoliu de investitii si intreaga finantare acordata.

Chiar si agentiile de rating accepta pozitia geopolitica a Romaniei si trec cu vederea, cel putin acum, situatia deficitului bugetar care nu scade, ci chiar creste, cel putin in acest an.

Si mai mult decat atat, este putin probabil ca anul viitor deficitul bugetar sa poata fi redus la 6% din PIB, cu un PIB care nu prea mai creste, pentru ca motoarele de crestere economica s-a gripat.

Dar asa cum am spus, nimeni nu vrea ca Romania sa devina o problema politica, sociala, financiara.

Asa ca toata lumea vrea sa imprumute Romania, mai ales ca dobanzile continua sa fie ridicate - dublu la euro fata de piata europeana.

La fel, marile banci internationale, in frunte cu JP Morgan, vor ca Romania sa nu aiba probleme de finantare a deficitului, pentru ca le-ar crea lor probleme.

Cum se spune in lumea financiara, cand ai un credit mic tu ai o problema, cand ai un credit mare, banca are o problema.

In schimb, ceea ce cere Comisia Europeana, bancile internationale, marii creditori institutionali, este ca aceasta coalitie guvernamentala, perceputa ca fiind euro-atlantica, sa reziste, premierul Bolojan sa reziste si sa nu fie dat jos de catre aceasta coalitie.

Pe langa aceasta stabilitate politica, guvernul ar trebui sa faca ceva pasi in privinta reformelor fiscale, ceva pasi in privinta unor restructurari administrative, ceva pasi in privinta coruptiei, ceva mai multti pasi in privinta atragerii fondurilor europene.

Marii finantatori nu vor tulburari sociale si financiare in Romania, iar pentru asta nu au mari pretentii de la guvern, de la aceasta coalitie, decat o stabilizare in pasi mici a finantelor publice si, daca se poate, ceva reforme.

Premierul Bolojan a obtinut cresterea deficitului bugetar pentru acest an de la 7% la 8,4% si aprobarea tacita din partea agentiilor de rating, a bancilor si finantatorilor internationali.

Dar acum poate ar trebui sa se uite si catre relansarea economica, in conditiile in care economia privata, companiile private, investitorii privati continua sa fie reticenti in a face investitii, in a face noi angajari, in a da drumul la treaba.

Premierul bolojan nu a pus pe masa un plan concret de relansare economica, ceea ce asteapta toata lumea.

Sectorul privat sta pe bani, in asteptarea unei schimbari de perceptie in privinta focusului pe care ar trebui sa-l aiba guvernul in perioada urmatoare.

Sa vedem cand apare acest plan de relansare, care sa schimbe perceptia sectorului privat de la prudenta excesiva la incredere ca economia isi poate reveni.