Opinii

Primele date privind consumul pe august, in scadere cu 7% fata de iulie si cu 4% fata de aceeasi perioada a anului trecut, au dat un frison mediului de afaceri, iar economistii trag cu dintii acum de o crestere economica pe 2025 in jur de 0,5%, fata de estimarile anterioare de 1,5%-2%.

BNR a afirmat miercuri, in explicatiile care au insotit decizia de a mentine rata dobanzii de politica monetara la 6,5%, ca majorarea TVA de la 19% la 21% a fost transmisa "intr-o mare masura" in preturi de catre retaileri si producatori si de aceea inflatia anuala s-a dus spre 10%, mai mult decat se estima.

Si iata ca in fata unor preturi mai mari, si vanzarile au scazut corespunzator. S-ar putea spune ca au scazut chiar mai mult decat era tehnic asteptat. Cata influenta a avut aici atmosfera ca de sfarsit de lume creata de mesajele guvernamentale?

Ramane de vazut daca in lunile urmatoare, confruntati cu scaderea consumului, comerciantii se vor replia si vor contribui la reducerea inflatiei.

Cand ai si inflatie mare si incetinire a economiei, cam esti cu mainile legate. Nu poti sa micsorezi dobanzile pentru a relansa economia tocmai din cauza inflatiei. Trebuie sa o lasi sa se linisteasca. Este asa numitul fenomen stagflatie, unul din cele mai periculoase din economie, dupa cum au aratat intr-o conferinta desfasurata in aceasta saptamana reprezentantii CFA Romania, organizatia analistilor financiari certificati.

Iar majorarea deficitului bugetar, care in mod normal ar trebui sa fie o parghie de relansare economica, actioneaza in sens contrar, sustin economistii CFA. Adica in loc sa fie o masura anticlica, majorarea deficitului bugetar este o masura prociclica si are ca efect franarea unei economii si asa in declin. Desi este greu de acceptat din punct de vedere teoretic, iata ca in ultimii 2-3 ani asa s-a intamplat cu economia romaneasca. Desi si-a redus rata de crestere ca urmare in primul rand a inrautatirii climatului extern, a problemelor din zona euro, partenerul de export traditional, cresterea deficitului bugetar a franat si mai mult economia in loc sa o impulsioneze.

Structura economiei romanesti este de asa natura incat contrazice manualul. Teoria spune ca atunci cand o economie este pe crestere, pentru echilibru, guvernul poate micsora deficitul bugetar sau poate trece chiar pe excedent, iar atunci cand nivelul cresterii economice se reduce sau economia se indreapta chiar spre recesiune, guvernul prin deficit bugetar arunca bani in economie si creste consumul pentru a o readuce pe crestere.

A fost cazul spre exemplu in Polonia la criza financiara din perioada 2008-2009, cand prin reducerea taxelor si deci acceptarea unui deficit bugetar mai mare guvernul polonez a reusit mentinerea pe crestere, in mod exceptional in Europa in acel moment.

In 2024, desi a inregistrat un deficit bugetar de 8,6% din PIB, aproape dublu fata de anul anterior, economia romaneasca a avut o crestere de doar 0,8%, fata de 2,4% in 2023.

In 2025, deficitul bugetar ar fi trebuit sa fie de 7% din PIB, dar iata ca la rectificare s-a acceptat ca se va duce spre 8,4% din PIB, foarte aproape de nivelul de anul trecut. Iar cresterea economica? Pe primele sase luni a fost de 0,3% fata de anul trecut, poate va fi stagnare sau 0,5% pe tot anul, oricum sub anul trecut. Si iarasi avem aceasta situatie paradoxala: majoram deficitul bugetar, adica in economie intra 4-6 mld. euro suplimentari cat reprezinta 1-1,5% din PIB, insa cresterea economica franeaza in loc sa accelereze.

Deci in conditiile in care sectorul privat restrange cheltuielile - rata de economisire privata fiind la unul din cele mai inalte niveluri istoric - orice ban adus de stat pe piata in bunuri si servicii, in salarii si pensii, in investitii, nu aduce crestere economica, ci dimpotriva, contribuie la franarea economiei.

Din 2014 incoace, in fiecare an depozitele populatiei si firmelor in banci cresc cu 5-6 mld. euro peste credite, astfel incat au ajuns acum la un nivel de 130 mld. euro, la un stoc al creditelor populatiei si companiilor de 70 mld. euro.

Aici este cea mai grea intrebare pentru economie: de ce nu raspunde la stimuli clasici? De ce cand cheltuie statul bani mai multi nu antreneaza crestere economica? E simplu de spus: pentru ca alimenteaza conturile de valoare adaugata ale altor economii, prin importuri. Dar cum facem sa iesim din aceasta situatie? Ce propuneri sunt? Ce scenarii? Ce parghii trebuie actionate?

Dupa ce am fost avertizati ca suntem pe esafod daca nu ducem deficitul la 7% din PIB, rectificarea bugetara a majorat deficitul bugetar la 8,4%. Pai nu era mai bine ca acesti bani suplimentari, 1,4% din PIB, in loc sa mearga in cheltuieli, sa fi mers in reduceri de taxe si contributii sociale si sa se accepte venituri si mai mici decat cele estimate? Poate asa ar fi contribuit deficitul bugetar la cresterea economica. Daca orice leu cheltuit de stat in plus nu aduce crestere economica suplimentara, ci dimpotriva, determina franarea economiei, atunci ce altceva este de facut?