Opinii

M-am uitat la dezbaterile televizate pentru alegerile prezidentiale si am vazut o sedinta de bloc la cel mai jos nivel. Aparenta buna-crestere exprimata prin formule de politete e eclipsata rapid de gesturi care o contrazic. Reactii emotionale exacerbate fac un circ grotesc. Pseudo-stiinta e ridicata la rang de arta. Demagogia nu conteneste. Absurdul. Lacrimogenul. Pateticul. Toate se tin lant si stirbesc si ultima farama de decenta a viitorului presedinte.

Dumnezeu e pe buzele tuturor si in sufletul nimanui.

Cum sa mai privesti cu respect un om care recurge la cele mai josnice siretlicuri si atacuri pentru a castiga cateva voturi? De cate ori un om decent, inteligent, a jignit, injosit sau persiflat un alt om in viata de zi cu zi? De ce scuzam mitomania, grosolania si lipsa de bun simt?

Doar pentru ca se difuzeaza la televizor?!

De ce vrem un stand-up prost, tabloidizat, tocmai de la viitorul presedinte, cand economia, geopolitica si politica interna sunt la limita?

Imi doresc din suflet ca buna crestere, decenta si inteligenta sa triumfe si sa ne intoarcem la vietile noastre pe care sa le facem mai bune.

Economia Romaniei e formata intr-o proportie covarsitoare de micro-intreprinderi, cu performante financiare modeste. Majoritatea companiilor performante sunt concentrate in Bucuresti, Ilfov si cateva orase universitare, precum Cluj-Napoca, Timisoara ori Iasi. Insa la cativa kilometri de acestea, saracia te izbeste de la intrare. In Oltenita, de unde provin, la doar 60 de km de capitala, oras cu port la Dunare, timpul sta in loc. Un oras mort economic dupa ce companiile de stat comuniste au fost devalizate de generatia Baby Boomers si Generatia X, chiar si de Millennials, asteapta fonduri europene sa se salveze. Ca Oltenita sunt o multime de alte localitati. Decalajele de la rural, urban mic si mare sunt irecuperabile.

Generatia decreteilor, oamenii nascuti ca urmare a interzicerii avortului de catre Ceausescu, vor iesi in curand la pensie si vor pune o si mai mare presiune pe bugetul de stat, in care acum un angajat sustine patru pensionari. Romania risca sa intre in junk, inflatia la cote alarmante, impredictibilitatea fiscala si economica, suprataxarea muncii, riscul izolationismului si schimbarea directiei geopolitica, lideri iresponsabili, populisti si oportunisti si razboiul de la granita sunt doar cateva dintre problemele care chiar conteaza. Despre ele nu am vazut multe opinii.

In incercarea de a remedia deficitul bugetar, guvernul a taiat facilitatile fiscale pentru sectorul IT, salariile devin din ce in ce mai mari, iar Romania nu mai este o optiune pentru outsourcing pentru corporatii in cautare de forta de munca ieftina. Exodul creierelor se vede in calitatea slaba a economiei romanesti. Putine initiative antreprenoriale romanesti se extind in strainatate. Nu avem avantaje competitive puternice pe piata internationala, suntem totdeauna followeri, rareori lideri. In curand se implinesc 20 de ani de la aderarea in Uniunea Europeana, iar fondurile structurale menite sa recupereze decalajele dintre tari se vor diminua. Nu am facut destul sa asimilam banii europeni. Statul e concurent neloial al mediului privat cu salarii greu de sustinut de mediul antreprenorial. Un sistem public cu multi functionari, adesea neperformanti, si lipsa unui sistem IT centralizat fac din Romania o nava in scufundare.

In 2017, fostul presedinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, a declarat la un summit de tehnologie in Bucuresti ca tara sa a digitalizat sistemul public. Institutiile publice sunt interconectate. Atunci cand se naste un copil, este automat inscris la registrul de evidenta a populatiei, la medicul de familiei, iar atunci cand un cetatean merge la medic sau la farmacie, i se poate accesa istoricul de oriunde, in conditii de siguranta cibernetica.

Romania mai are o sansa sa participe la reconstruirea Ucrainei, daca ne mentinem valorile europene sanatoase, aliniate cu partenerii strategici.

Eu mi-am platit taxele la stat totdeauna. Dar nu pentru un circ ieftin am platit, ci pentru conditii mai bune de trai. Pentru predictibilitate. Pentru stabilitate.

Alegerile cu cea mai mare prezenta de la vot sunt de departe cele prezidentiale. Insa, in era clickbait, post-truth, big data, fake-news si deep fake si AI, homo-faber e din ce in ce mai vulnerabil in a distinge raul si binele, adevarul si minciuna. In era revolutiei 4.0, brandul personal devine mai important decat cel organizational. Cele mai urmarite canale pe retele sociale sunt ale influencerilor, politicienilor si liderilor de opinie.

In goana dupa cifre, social media si mass-media nu mai disting intre continut cu substanta si cel de umplutura.

Asadar, cata vreme ne vom prosti, riscam sa ramanem prosti.

Lavinia Iancu este cadru didactic asociat la ASE si SNSPA si antreprenor.