Opinii

Internetul lucrurilor (IoT) functioneaza ca o autostrada digitala, care conecteaza fara intreruperi obiecte si dispozitive fizice, denumite in mod obisnuit "lucruri". Aceste dispozitive comunica si fac schimb de date atat intre ele, cat si cu sisteme mai largi, prin intermediul conectivitatii la internet.

In centrul acestei interactiuni se afla tehnologii incorporate, precum software, senzori si alte componente inteligente, care colecteaza, transmit si actioneaza pentru colectarea datelor. Aceste sisteme integrate permit o coordonare si o comunicare in timp real intre dispozitive, creand o punte puternica intre lumea fizica si cea digitala.

Piata IoT dedicata dispozitivelor este vasta si se extinde rapid. IoT atinge multiple industrii, de la echipamente de productie avansata si autoturisme conectate, pana la electrocasnice, precum masinile de spalat si dispozitive personale, cum ar fi telefoanele mobile si ceasurile inteligente. Pe masura ce adoptarea IoT avanseaza rapid, se evidentiaza noi modele de eficienta, perspective bazate pe date si valoare adaugata atat pentru afaceri, cat si pentru consumatori.

Numeroase prognoze de piata indica in mod constant o crestere puternica si sustinuta a sectorului global al Internetului lucrurilor (IoT). Analistii estimeaza ca piata va continua sa se extinda semnificativ in urmatorii ani, valoarea sa totala urmand sa atinga trilioane de dolari. Aceste proiectii subliniaza nu doar cresterea continua a adoptarii tehnologiilor conectate in toate sectoarele si in uzul personal, ci si importanta strategica a IoT in modelarea lumii digitale in urmatorii ani. [1]

In multe regiuni ale lumii, Internetul lucrurilor a atins deja niveluri de adoptie care, in urma cu doar cativa ani, pareau de neimaginat. China se remarca ca un exemplu elocvent al acestei evolutii accelerate. China gazduieste in prezent mai multe dispozitive IoT conectate decat oameni conectati, un semnal clar al cresterii explozive a acestei tehnologii. Intre 2017 si 2022, atat utilizarea telefoanelor mobile, cat si adoptia terminalelor IoT a cunoscut o perioada de crestere. Totusi, anul 2022 a marcat un punct de cotitura major: pentru prima data, numarul terminalelor IoT active a depasit numarul utilizatorilor de telefoane mobile, ajungand la peste 1,8 miliarde de dispozitive in China. [2]

In 2023, numarul dispozitivelor IoT conectate la nivel mondial era estimat la 16,6 miliarde. Se preconizeaza ca aceasta cifra va exploda pana la 40 de miliarde pana in 2030, ceea ce reprezinta o crestere remarcabila, exprimata printr-o crestere procentuala de trei cifre, intr-un interval de doar sapte ani. Aceasta expansiune rapida reflecta ritmul tot mai alert al transformarii digitale in industrie, impulsionat de cererea pentru infrastructuri mai inteligente, date in timp real si conectivitate fara intreruperi. Proiectia unei extinderi la 40 de miliarde de dispozitive pana in 2030 subliniaza nu doar viteza de adoptare a tehnologiei, ci si importanta strategica a investitiilor in ecosisteme IoT sigure, scalabile si pregatite pentru viitor. [3]

Indiferent de ritmul exact al cresterii, un lucru este cert: sistemele IoT vor continua sa se extinda, iar Romania trebuie sa se alinieze strategic acestui trend global pentru a ramane competitiva si pentru a stimula inovatia.

Conform raportului EY Emerging Technology Investment in Romania , peste 70% dintre respondenti recunosc IoT-ul ca un instrument esential pentru optimizarea sistemelor si proceselor in companiile pentru care lucreaza. Este de remarcat faptul ca aceasta intelegere este mai pronuntata in randul companiilor de dimensiuni medii (85%) si mici (76%), fiind semnificativ mai redusa in cazul companiilor mari (59%). Aceasta situatie poate avea multiple cauze:

Agilitate vs. complexitate operationala: companiile mici si medii sunt mai agile, mai deschise la inovare si pot implementa rapid solutii IoT, fara a fi constranse de structuri birocratice sau sisteme IT mostenite

Lipsa unei strategii transformationale: in multe companii mari, IoT este tratat ca un proiect IT, nu ca o initiativa strategica. Aceasta abordare fragmentata reduce implicarea conducerii si limiteaza implementarea unei strategii transformationale

Resurse si prioritati diferite: companiile mici si medii pot vedea in IoT o oportunitate de diferentiere si eficienta, in timp ce companiile mari pot fi concetrate pe alte prioritati, cum ar fi transformarea digitala la scara larga, reglementari sau restructurari.

In esenta, IoT permite colectarea si schimbul continuu de date in timp real intre dispozitive, sisteme si factori de decizie din cadrul companiilor. In sectorul manufacturier, IoT poate conduce la o mentenanta predictiva si transparenta in lantul de aprovizionare. In retail, poate contribui la imbunatatirea experientei clientilor prin personalizare si automatizare. In domeniul energetic, IoT poate facilita consumul inteligent si gestionarea eficienta a retelelor.

Romania beneficiaza de un ecosistem digital solid, de o infrastructura de internet bine dezvoltata si de un mediu de afaceri in Tech in crestere. In acest context, adoptarea IoT reprezinta o cale aproape sigura catre dezvoltare economica, inovatie, explorarea de noi tehnologii si consolidarea deciziilor de afaceri bazate pe date.

Cu toate acestea, in ciuda potentialului existent, conform raportului EY Romania, rata de implementare indica un spatiu semnificativ de crestere: doar 12,4% dintre respondenti sustin ca IoT a fost implementat in companiile la care lucreaza, iar un procent surprinzator de 41,5% nu au initiat inca niciun demers in aceasta directie. Aceasta discrepanta reflecta atat provocari sistemice, cat si un potential valoros inca neexploatat.

Un obstacol major consta in perceptia fragmentata a IoT-ului in cadrul multor organizatii. Atunci cand IoT este privit exclusiv ca o implementare tehnica, si nu ca o initiativa transformationala la nivelul intregii organizatii, potentialul sau ramane izolat. Este necesara o schimbare de paradigma, iar organizatiile trebuie sa treaca de la viziunea IoT ca proiect IT, la intelegerea acestuia ca un catalizator al schimbarii digitale. Aceasta schimbare implica o legatura mai stransa intre strategie, operatiuni si date, sprijinita de un angajament ferm din partea conducerii executive.

Aceasta schimbare presupune, de asemenea, investitii in dezvoltarea competentelor adecvate. Studiul EY releva ca lipsa profesionistilor calificati reprezinta principala bariera in calea implementarii tehnologiilor emergente in Romania, fiind mentionata de 61% dintre respondenti. Lipsa de profesionisti calificati nu este doar o problema de recrutare, ci reflecta o lipsa de aliniere intre sistemul educational si nevoile reale ale pietei. Curricula universitara este adesea teoretica, iar programele de formare profesionala sunt insuficient adaptate la cerintele tehnologiilor emergente.

Pentru a debloca intregul potential al IoT, este nevoie de eforturi de colaborare intre mediul de afaceri, guvern si mediul academic, in vederea perfectionarii fortei de munca in domenii precum stiinta datelor, securitatea cibernetica si integrarea sistemelor. Parteneriatele intre mediul academic, companii si autoritati trebuie sa depaseasca stadiul de initiative punctuale. Se recomanda crearea unor consortii regionale pentru formare profesionala in domeniul IoT, cu implicarea activa a companiilor in definirea competentelor si a traseelor educationale. In acest sens, Romania are nevoie de o strategie coerenta care sa includa:

programe de reconversie profesionala pentru angajatii din industrii traditionale stimulente fiscale pentru companiile care investesc in formarea angajatilor in domenii precum IoT, AI, securitate cibernetica centre de excelenta in universitati, axate pe tehnologii conectate si aplicatii industriale.

Internetul lucrurilor (IoT) nu reprezinta doar un progres tehnologic, ci o schimbare fundamentala in modul in care functioneaza afacerile si societatile. Capacitatea sa de a transforma industriile prin schimbul de date in timp real, automatizare si decizii inteligente nu mai este o posibilitate a viitorului, ci o necesitate a prezentului. Romania are ocazia de a trece de la o implementare intarziata, la un rol de lider regional in adoptarea IoT. A fi lider presupune capacitatea de a genera modele de referinta, de a exporta know-how si de a atrage investitii in centre de inovatie. Romania are potentialul de a deveni un hub regional pentru solutii IoT in industrie, agricultura, energie si orase inteligente.

Valorificarea acestui moment nu va conduce doar la operatiuni mai inteligente si mai eficiente, ci va pozitiona Romania in avangarda economiei digitale. Daca Romania nu actioneaza rapid, alte economii din Europa Centrala si de Est, precum Polonia, Cehia sau tarile baltice, vor consolida pozitii dominante in ecosistemele digitale. In acest context, intarzierea nu este doar o pierdere de eficienta, ci un risc strategic.

[1] https://www.statista.com/

[2] https://www.weforum.org/stories/2023/02/what-challenges-to-look-out-for-now-the-era-of-connected-things-has-quietly-arrived/

[3] https://iot-analytics.com/number-connected-iot-devices/