Opinii

In 2025, stresul nu mai este doar un simptom al unei vieti agitate, ci o realitate structurala care defineste modul in care traim, muncim si ne raportam la viitor. Inflatia continua sa afecteze veniturile tinerilor, instabilitatea politica pare o constanta in multe tari europene, tensiunile internationale creeaza nesiguranta, iar retelele sociale amplifica presiunea zilnica de a fi la zi cu toate noutatile si de a afisa o viata perfecta. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, cazurile de anxietate si depresie in randul tinerilor au crescut cu peste 25% la nivel global in ultimii cinci ani, iar Eurostat arata ca aproape jumatate dintre europenii intre 18 si 29 de ani se declara mai stresati acum decat inainte de pandemie. In acest context, am intrebat generatia Z din Romania care este principala sursa de stres in 2025, iar raspunsurile lor confirma si tendintele globale: banii domina topul grijilor, mult inaintea altor factori.

La intrebarea "Care e principala sursa de stres pentru tine in 2025?", 56% dintre respondenti au ales banii si inflatia, 18% au indicat situatia politica a tarii, 23% au mentionat tensiunile geopolitice, iar doar 3% au spus ca presiunea retelelor sociale este cea mai mare problema. Aceste procente contureaza un portret fidel al prioritatilor si al anxietatilor generatiei Z: un accent covarsitor pe securitatea financiara si pe instabilitatea economica, urmat de un interes mai scazut pentru factori traditional considerati stresanti, precum politica sau mediul digital.

Daca analizam mai atent fiecare categorie, observam ca presiunea economica este firul rosu care traverseaza toate nivelurile vietii tinerilor. Inflatia persistenta a crescut costul vietii, iar chiria si utilitatile consuma o parte tot mai mare din venitul lunar. Chiriile in marile orase - Bucuresti, Cluj, Timisoara - au ajuns sa inghita jumatate din salariul unui tanar angajat, iar utilitatile si transportul mai adauga cateva sute de lei lunar. Multi tineri lucreaza in domenii creative sau bazate pe tehnologie, unde oportunitatile par promitatoare, dar contractele sunt adesea temporare si nesigure. Pentru unii, freelancingul sau proiectele part-time sunt singura optiune, dar asta inseamna venituri fluctuante si lipsa de stabilitate. Mai ales cand vine vorba de achizitii mari, precum o locuinta sau o masina, acestea par tot mai departe de posibilitatile reale ale tinerilor. Banii nu mai sunt doar un instrument de supravietuire, ci devin o masura a sigurantei personale si un motiv constant de comparatie sociala.

Dincolo de bani, politica interna este o alta sursa de frustrare. Romania a trecut in ultimii ani prin crize guvernamentale succesive, scandaluri de coruptie si promisiuni electorale care nu s-au materializat. "Locuinte pentru tineri", "reforme in educatie", "sprijin pentru intrarea pe piata muncii" sunt sloganuri pe care generatia Z le aude la fiecare ciclu electoral, dar realitatea ramane aceeasi. Multi dintre tinerii de azi au crescut cu protestele din Piata Victoriei, cu stirile despre ordonante de urgenta controversate si cu sentimentul ca deciziile politice sunt mai degraba jocuri de culise decat solutii reale. In loc sa devina mai implicati, multi aleg sa se detaseze, convinsi ca liderii se schimba, dar problemele structural vor ramane.

La un alt nivel, geopolitica se asaza ca o umbra greu de ignorat. Chiar daca nu are un impact imediat, precum preturile din supermarket, tensiunile internationale si conflictele armate creeaza neliniste. Vecinatatea cu Ucraina face ca razboiul de la granita sa fie o sursa permanenta de neliniste. Tinerii sunt conectati permanent la fluxurile de stiri si vad in timp real imagini cu razboaie, migratie si crize umanitare. Sentimentul ca "oricand se poate intampla ceva" ii face sa traiasca intr-o stare de incertitudine continua. Cresterea costurilor la energie si instabilitatea pietei globale fac ca geopolitica sa nu fie doar o problema de la televizor, ci una cu efecte directe asupra buzunarului si sigurantei de maine.

In contrast, social media este perceputa mai degraba ca un fundal inevitabil al vietii de zi cu zi, nu ca un stres dominant. Tinerii din Romania petrec ore intregi pe TikTok si Instagram, urmarind viata "perfecta" a influencerilor care la 20 de ani par deja milionari, in timp ce realitatea lor este salariul minim si o chirie care le consuma jumatate din venit. Comparatiile exista, presiunea de a afisa mereu un zambet si o viata "instagramabila" e reala, dar pentru majoritatea a devenit o normalitate. Intr-o lume in care totul se masoara in like-uri si vizualizari, doar o mica parte recunosc ca presiunea online le afecteaza semnificativ echilibrul interior. Pentru ceilalti, social media e un zgomot de fundal - obositor uneori, dar inevitabil. Social media nu dispare din peisajul factorilor de stres, insa pentru majoritatea nu mai reprezinta prima problema, ci mai degraba un zgomot de fundal cu care au invatat sa traiasca.

Anul 2025 nu este doar o continuare a provocarilor ultimului deceniu, ci o amplificare a lor. Generatia Z resimte stresul in primul rand prin prisma banilor si a incertitudinii economice. Politica si geopolitica adauga frustrare si neliniste, in timp ce retelele sociale completeaza tabloul unei generatii mereu conectate, dar tot mai stresate si obosite.

Oana-Maria Ionita este social media manager, Ziarul Financiar, BUSINESS Magazin, Dupa Afaceri PREMIUM