Opinii

Cresterea inflatiei la aproape 10%, deficitul bugetar care va creste la 8,4% in loc de 7% din PIB, mentine in continuare Romania pe un model in care statul/guvernul are nevoie de bani pentru a-si finanta cheltuielile si deficitul si pentru care plateste dobanzi la lei foarte mari.

De mai bine de trei ani, odata cu aceste deficite bugetare scapate de sub control, guvernul trebuie sa se imprumute de pe piata cu orice pret, ceea ce face din Romania, ironic, o tara extraordinara pentru investitorii de portofoliu, pentru rentieri, pentru deponenti, dar la polul opus acest model este un dezastru pentru buget, pentru economie, pentru companii, pentru persoanele fizice care vor sa ia credite fie pentru investitii, fie pentru achizitia unei locuinte.

Daca te imprumuti in euro la 2-3% si plasezi banii in Romania in depozite bancare sau in titluri de stat la dobanzi de 6,5%-7,5% in lei, ai un castig dublu si chiar aproape triplu.

Pentru cei care iau credite, fie ca sunt companii, fie ca sunt persoane fizice, dobanzile de baza pornesc de la 6%-6,5%, chiar 7%, la care se adauga marjele bancilor.

Cand statul se imprumuta la dobanzi de 7%-7,5%, cum sa fie dobanzile la credite mai mici?

Spre exemplu, conform datelor Bancii Nationale, creditarea in lei pentru companii a scazut in august fata de iulie cu 0,2%, iar fata de august 2024 cresterea este de numai 1,1%, ceea ce, pentru economia Romaniei care are nevoie de investitii, care are nevoie de finantari in crestere, s-ar putea spune ca este un dezastru. Este adevarat ca imprumuturile in lei lute de populatie au avut in august o crestere de 12% fata de august anul trecut, dar aici imprumuturile se iau pentru consum in cea mai mare parte si pentru finantari de achizitii de locuinte.

Cu dobanzile la lei care depasesc efectiv 10%, pe fondul unei economiii unde vanzarile scad si care este la limita recesiunii, este greu pentru orice companie sa aiba un business plan bancabil si care sa poate sa fie pus in practica pentru o investitie.

Pentru ca dobanzile la lei sunt mari, companiile s-au dus catre imprumuturi in euro, unde dobanzile sunt mai mici. In august, fata de august 2024, cresterea creditelor in valuta acordate companiilor a crescut cu 13,6%.

Pe stat, pe guvern, indiferent de numele lui, ii intereseaza prea putin aceasta situatie in care investitiile scad, mai ales cele in lei.

Guvernul/Ministerul de Finante se lauda cu banii pe care ii atrage de la populatie prin vanzarea de titluri de stat in lei, dar si in euro, acolo unde dobanzile oferite sunt peste piata.

Sper ca vor veni si vremurile in care guvernul/Ministerul de Finante se va lauda cu investitiile facute in economie de sectorul privat cu dobanzi mai mici.

Guvernul incearca sa reduca deficitul bugetar raportat la PIB, dar acest lucru depinde si de cresterea nominala a PIB-ului. PIB-ul poate creste prin inflatie sau prin cresterea activitatii economice, ceea ce acum nu pare sa fie la orizont. Economia mai mult cocheteaza cu recesiunea, pentru ca firmele private si-au amanat investitiile, nu prea mai fac angajari, au devenit extrem de prudente din cauza incertitudinilor politice si a semnelor de intrebare privind stabilitatea guvernului si ce se intampla mai departe.

Din pacate, guvernul, indiferent de numele lui, adica de cine va veni la Palatul Victoria, cand va veni, trebuie sa se imprumute in continuare cu sume nominale si mai mari, ceea ce are un impact negativ in continuare asupra inflatiei si asupra dobanzilor din piata.

Dar la un moment dat guvernul va trebui sa se opreasca, nu de buna voie, ci in momentul in care nu va mai putea sa creasca datoria publica, sau in momentul in care serviciul datoriei publice va fi de nefinantat de catre pietele financiare, de catre creditori.

Guvernul, daca nu ofera aceste dobanzi mari ca sa faca rost de bani pentru finantarea derapajului bugetar, nu ar atrage bani de pe piata externa, dar nici din Romania.

Din pacate, am intrat pe un model de finantare a cheltuielilor statuliui cu dobanzi mari, care va fi greu de schimbat.

Pe guvern nu-l intereseaza dobanzile, ci doar sa faca rost de finantare pentru acoperirea dezmatului bugetar.

Dar pentru economie este un dezastru. Si asta se vede in scaderea economica in care am intrat.

Sa vedem cine va sparge acest model inainte sa faca explozie.