Eveniment

￢ Pentru educatie, 2025 a fost anul in care austeritatea a devenit politica de stat ￢ Bugete limitate, burse taiate, norme crescute si comasari de scoli au slabit un sistem deja fragil

Dupa 26 de ani in care educatia a primit constant procente insuficiente din PIB, 2025 a confirmat un model periculos pentru dezvoltarea economica: Romania continua sa trateze scoala ca pe un cost, nu ca pe o investitie.

In 2025, educatia a devenit una dintre primele zone sacrificate pentru mentinerea echilibrului bugetar, in ciuda angajamentelor publice privind importanta strategica a acestui sector.

Profesorii au iesit in strada, elevii au pierdut burse, scolile au fost comasate, iar Bucurestiul continua sa functioneze cu unitati in trei schimburi mascate in orare. In paralel, cheltuiala per elev ramane printre cele mai mici din Europa.

2025 a fost un an in care educatia nu a pierdut doar ca finantare, ci si directie.

Un sfert de secol cu educatia subfinantata

￢ De 26 de ani, Romania promite educatiei mai mult, dar aloca cel mult minimul. Iar cand vine vorba de taieri bugetare, tot de aici incepe. Calculele ZF pe baza datelor publice de la Ministerul Educatiei, Ministerul Finantelor si Comisia Nationala din ultimii 26 de ani arata ca Ministerul Educatiei nu a mai primit un buget care sa treaca de 3,4% din PIB, iar timp de multi ani din aceasta perioada a fost chiar sub 1%. In 2025, Ministerul Educatiei a primit 64,8 mld. lei, un buget care reprezinta circa 3,4% din PIB.

￢ Romania se afla printre ultimele state membre ale Uniunii Europene la capitolul investitii in educatie, alocand doar 3,3% din PIB acestui domeniu in 2023, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Singura tara care a cheltuit mai putin ca procent din PIB este Irlanda, cu 2,8%, in timp ce media Uniunii Europene a fost la 4,7%.

Sumele alocate de Romania per elev - printre cele mai mici din Europa

￢ Romania inregistreaza cea mai mica cheltuiala medie anuala cu elevii si studentii dintre toate tarile europene incluse in raportul privind educatia publicat de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE).

￢ Astfel, raportul OCDE dedicat sistemului local de educatie arata ca cheltuiala medie anuala per elev de la invatamantul primar pana la cel superior, inclusiv cercetarea si dezvoltarea, in Romania este de 6.279 dolari pe an. Media tarilor OCDE este de 14.209 dolari pe an, de peste doua ori mai mare decat nivelul inregistrat in Romania.

Sistemul de invatamant a "rezolvat" toate problemele Romaniei cu deficitului bugetar

￢ "La nivel de tara, precum si altele care vor urma, din septembrie avem dificultati cu plata salariilor/pensiilor/burselor/ajutoarelor sociale in toate sectoarele. Desi nu este placut de remarcat, la deficitul bugetar urias din 2025, care ne aduce in aceasta criza si ne supune acum acestui risc, trebuie recunoscut ca si educatia a avut rol, mai ales prin cresterile nesustenabile ale cheltuielilor cu resursa umana si cu fondul de burse, aspecte pe care acum trebuie sa le corectam prin eficientizare, ajutand astfel atat tara, cat si propriul sistem", spunea ministrul educatiei, Daniel David, la inceputul lunii iulie 2025, incercand sa ofere justificari pentru taierile ce urmau in educatie. Educatia a fost vazuta ca o "gaura" in bugetul tarii, nu ca o investitie in viitorul ei.

Anul scolar s-a deschis cu profesorii in strada: "Cel mai mare deficit e deficitul din educatie"

￢ Anul scolar 2025 - 2026 s-a deschis cu elevii in clase si profesorii in strada, la proteste. La inceput de an scolar, imaginea de ansamblu a sistemului de invatamant din Romania a venit in contrast: clasele s-au deschis pentru elevi, dar profesorii nu au fost acolo, ci au protestat cu miile in Bucuresti.

Nemultumirile legate de masurile fiscal-bugetare si de austeritatea aplicata in educatie au scos in strada cadre didactice din intreaga tara, care au venit la Bucuresti pentru a protesta si pentru a discuta nemultumirile la Palatul Cotroceni.

￢ In timp ce elevii au inceput cursurile, profesorii si liderii sindicali trag un semnal de alarma asupra subfinantarii, cresterii normelor didactice si diminuarii burselor scolare, avertizand ca reformele reale promise de autoritati raman deocamdata doar pe hartie.

Principalele schimbari din noul an scolar aduse de austeritatea din educatie au vizat cresterea normei didactice: profesorii predau cu 2-4 ore in plus pe saptamana, iar directorii si inspectorii cu 4-8 ore; comasari de scoli: unitatile cu sub 500 de elevi au fost absorbite, peste 500 de scoli si-au pierdut personalitatea juridica in vara 2025; bursele scolare, cresterea numarului de elevi dintr-o clasa: numarul de elevi dintr-o clasa creste, in medie, cu doi elevi.

Bursele elevilor, primele victime ale taierilor

￢ In anul scolar 2025 - 2026 au fost eliminate bursele de rezilienta si performanta, iar numarul burselor de merit a scazut la mai putin de jumatate fata de 2023. Romania, tara care si-a dublat PIB-ul in ultimii zece ani, are, potrivit estimarilor ZF pe baza datelor de la Ministerul Educatiei, peste

835.000 de elevi care iau burse sociale, adica mai mult de jumatate din numarul total de elevi de liceu si gimnaziu.

￢ Bursa de merit merge anul acesta catre cel mult 15% dintre elevii dintr-o clasa, cu conditia sa aiba minimum media 9. Practic, daca luam in calcul cei 25 de elevi dintr-o clasa, cat prevede legea educatiei, doar primii trei elevi in ordinea mediilor vor mai beneficia de bursa. Pana la aceste modificari, bursa de merit era acordata elevilor cu medii peste 9,50 si media 10 la purtare.

Salariile profesorilor, doar putin peste media economiei

￢ Salariul mediu net din economie a ajuns la 5.850 de lei in iunie 2025, in crestere cu 0,7% fata de iunie 2024, arata datele de la INS. In medie, dascalii castiga cu circa 300 de lei mai mult fata de salariul mediu net pe economie. Salariile au ajuns la aceste valori in ultimii ani, dupa ce profesorii au iesit in strada timp de cateva saptamani, in anul 2023.

Asadar, momentul cel mai vizibil de crestere salariala in invatamant este intre 2023 si 2024, cand venitul mediu net din invatamant a sarit cu aproape 1.000 de lei, de la 4.890 lei la 5.808 lei.

￢ In 2025 ritmul s-a temperat, salariul din educatie ajungand la 5.850 de lei, dar ramanand putin mare decat media pe economie, care s-a situat la 5.539 de lei. Asadar, dupa protestele anterioare profesorii doar au recuperat o parte importanta din decalajul fata de media nationala, insa cresterea abrupta din 2024 a fost o exceptie.

Numarul elevilor scade constant

￢ Statisticile de la INS arata ca Romania a avut in anul scolar 2024 - 2025 un total de 3,48 milioane de elevi si studenti. Invatamantul primar si gimnazial concentreaza aproape jumatate din populatia scolara, cu 1,59 milioane de elevi, urmat de nivelul liceal, cu peste 600.000 de elevi. In timp ce in gradinite si scoli primare rolul sectorului privat este redus, prezenta sa devine mult mai vizibila in zona postliceala si universitara: aproape jumatate dintre elevii de la postliceal provin din institutii private, iar in universitar, ponderea lor depaseste 11%.

￢ De asemenea, datele publice de la Ministerul Educatiei si de la Institutul National de Statistica (INS) arata un declin constant al populatiei scolare din invatamantul preuniversitar in ultimii 12 ani. Numarul total de elevi a scazut de la 3,21 milioane in anul scolar 2013/2014 la 2,83 milioane in 2024/2025, ceea ce inseamna o reducere de aproximativ 380.000 de elevi, adica aproape 12%.

Numarul profesorilor a crescut usor

￢ Numarul angajatilor din invatamant a crescut in ultimii doi ani, pana la 367.300 in iunie 2025. dupa cum arata datele de la INS.

Asadar, statisticile de la INS arata ca numarul angajatilor din invatamant a oscilat usor in perioada 2016-2022, cu o tendinta mai degraba de stagnare sau chiar de scadere, atingand la un minim de aproximativ 350.000 in 2020.

Din 2023 insa se remarca o schimbare clara de directie, cu o crestere vizibila de la 359.200 de angajati in iunie 2023 la 367.300 in iunie 2025. Asadar, fata de 2023, cand au fost ultimele proteste ale cadrelor didactice, numarul mediu de angajati din sectorul de invatamant a crescut cu 8.100, conform calculelor ZF facute pe baza statisticilor INS.

Scoala in trei schimburi continua in Bucuresti. Autoritatile au ascuns-o in orare cosmetizate

￢ La inceputul anului scolar 2025 - 2026, seful ISMB, Florian Lixandru, spunea ca nu vor mai fi scoli in Bucuresti care sa invete in trei schimburi. ZF s-a uitat pe site-urile scolilor, iar dintr-o simpla ancheta jurnalistica, fara sa avem acces la datele de la ISMB; am gasit cel putin patru scoli care functioneaza in trei schimburi, doar ca ele au schimbat din pix denumirile si au mascat totul in doua schimburi ca sa dea bine in rapoarte si sa para ca respecta prevederile legii educatiei.

Promisiuni de reforme de curriculum si politici educationale

￢ Ministrul Educatiei a anuntat ca a semnat ordinul pentru aprobarea programelor scolare la nivel liceal, fara cea de limba romana. Ministrul Educatiei, Daniel David, a anuntat pe final de decembrie ca a aprobat noile programe scolare pentru invatamantul liceal, cu o singura exceptie, cea pentru limba romana.

Potrivit ministrului, unul dintre cele mai importante castiguri ale reformei este alocarea a 25% din timpul fiecarei discipline pentru activitati educational-remediale. Aceste activitati ar urma sa contribuie la reducerea analfabetismului functional, conform spuselor lui Daniel David.

Dupa aprobarea programelor, urmatoarele etape vizeaza elaborarea manualelor si formarea profesorilor.