×

Accesează
contul existent

Business international

Romania si restul Europei de Est au devenit societati superimbatranite, batranii reprezentand peste...

Romania si restul Europei de Est au devenit societati superimbatranite, batranii reprezentand peste o cincime din populatie. Suntem pregatiti? Regiunea poate invata din experientele economiilor mai bogate si batrane din Asia

12.05.2025, 00:07 Sursa: zf.ro

Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store

Numarul de nasteri a scazut, cel al deceselor a crescut in martie, anunta sec un site de stiri maghiar care face propaganda pentru guvernul Ungariei. Este deja o tendinta care se acutizeaza de cativa ani, desi guvernul anunta periodic noi masuri pentru incurajarea casatoriilor si a familiilor traditionale sa faca copii. In Polonia, rata nasterilor a ajuns anul trecut la un nivel mai scazut decat in al Doilea Razboi Mondial.

Rata de fertilitate este cea mai mica din Uniunea Europeana, dupa cum o arata estimarile oficiale. Ianuarie a adus de doua ori mai multe decese decat nasteri. Declinul populatiei accelereaza. Pentru Romania, 2025 ar trebui sa fie anul in care tara intra in grupul societatilor superimbatranite, spun proiectiile ONU. Potrivit definitiei Organizatiei Mondiale a Sanatatii, o astfel de societate este cea in care peste 20% din populatie are peste 65 de ani.

In acest grup, dintre tarile din regiune Ungaria si Cehia sunt cel mai sus, cu o pondere de 21,2% in 2025. In Polonia, cota populatie de peste 65 de ani este de 20,8%. Dintre economiile mari ale lumii, Japonia (30%) si Italia (25,1%) sunt cele mai imbatranite. Insoritele Portugalia si Grecia stau doar putin mai bine. Bomba declinului demografic din Europa si din economiile avansate isi continua explozia intarziata, iar deocamdata finalul distrugator pare inevitabil.

Pentru oprirea exploziei, unii propun solutii care in contextul actual politic, social si economic par extreme sau greu de aplicat. Altii vin cu propuneri inedite. Una din solutiile cel mai des mentionate pentru dezamorsarea bombei demografice este acceptarea de imigranti, mai ales de muncitori straini. Germania face acest lucru inca din anii '50 si '60, cand a importat sute de mii de muncitori din Turcia pentru a sustine reconstructia si boomul economic de dupa razboi.

Germania a importat masiv populatie si forta de munca si din Europa de Est, asa cum au facut si alte economii occidentale, dupa caderea regimurilor comuniste. Apoi au venit valurile de refugiati care au culminat cu criza refugiatilor din Europa din 2015. Atunci, cancelarul german Angela Merkel a decis sa aplice politica usilor deschise, tara sa acceptand peste un milion de refugiati, cei mai multi sirieni. Asimilarea acestora este problematica si astazi. Cu toate acestea, Germania continua sa stea in grupul societatilor superimbatranite, pe pozitia 11 din 43 intr-un clasament realizat de Visual Capitalist pe baza estimarilor din studiul Perspectivele populatiei globale al ONU. Romania si Taiwan se afla cu scoruri egale pe ultimele locuri in clasament.

Politica portilor deschise a fost o sabie cu doua taisuri pentru Merkel. Unul din primele semnale date de noul cancelar german Friedrich Merz dupa ce si-a ocupat functia a fost ca va inaspri politicile vizand migratia. Anterior, a semnalat ca vrea masuri mai dure contra migratiei chiar daca asta inseamna sa coopereze cu extremistii de dreapta. In Polonia, premierul Donald Tusk a adoptat aceeasi pozitie si insista pe inasprire la nivel european, in conditiile in care la granita cu Belarus sunt presiuni migrationiste.

In acelasi timp, intarzie modificarea legislatiei care restrictioneaza drastic dreptul la avort, o mostenire de la guvernarea anterioara condusa de PiS, un partid conservator. Luna aceasta sunt alegeri pentru presedinte in Polonia, iar PiS este inca puternic. Unul din aspectele imbatranirii populatiei si declinului demografic este aparitia de deficite de forta de munca.

Pentru a rezolva aceasta problema, Polonia s-a bazat mult timp pe forta de munca sezoniera din Ucraina, pe care razboiul pornit de Rusia o face acum rara. Forta de munca straina este una din principalele solutii pe care se concentreaza si Japonia, unde deficitele cele mai mari sunt in sectorul constructiilor, transportului, agriculturii si ingrijirii batranilor. Insa aducerea de straini este o chestiune delicata politic si social deoarece acceptarea lor de catre populatie s-a dovedit pana acum un proces de durata.

Numarul de muncitori straini din Japonia a crescut cu 40% din 2018 si pana anul trecut, ajungand la 2,05 milioane, potrivit Nikkei Asia. Japonia are o populatie de peste 124 milioane locuitori. Estimarile guvernului arata ca tara are nevoie de trei ori mai multi muncitori straini pentru a-si atinge tintele de crestere economica. Si Taiwan a deschis portile pentru a primi mai multi straini, relaxand regulile pentru angajarea acestora. O tinta principala este acoperirea cererii de ingrijitori pentru persoane in varsta.

Ca si Japonia, Taiwan a mentinut pana recent reguli stricte in privinta imigratiei si fortei de munca straine. In Singapore, unde rata de fertilitate este la minime istorice, analistii pun accent pe masuri care sa faca din acest stat principala alegere pentru forta de munca si pentru studentii din regiune. Singapore ar trebui sa intre in grupul societatilor superimbatranite in 2026. Guvernul a cautat sa actioneze din timp. In 2023, ministerul sanatatii a lansat un Plan de Actiune reinnoit pentru o Imbatranire Linistita, o actualizare a unui plan lansat in 2015.

Proiectul nou are trei obiective cheie: mai mult ajutor pentru persoanele in varsta pentru a avea grija de propria bunastare fizica si mentala; permiterea persoanelor in varsta sa continue sa contribuie cu cunostintele si expertiza lor si sa ramana implicate in societate; sprijinirea persoanelor in varsta sa ramana conectate cu cei dragi si cu societatea. Planul include, de asemenea, initiative pentru accelerarea ritmului construirii unei infrastructuri prietenoase cu persoanele in varsta.

In Coreea de Sud, un grup de experti a propus ca pur si simplu sa fie modificata definitia batranetii in sensul cresterii pragului de varsta la care o persoana poate fi considerata batrana. Ei recomanda ca acest prag sa fie urcat treptat de la 65 de ani - nivel mentinut din 1981 - la 70 de ani. O astfel de masura ar avea efecte in primul rand asupra varstei de pensionare. In Coreea de Sud, ponderea populatiei de peste 65 de ani este de 20,3%, comparabila cu cea a Romaniei. Media la nivel mondial este de 10,4%.

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.


Articole asemanatoare