Opinii

Retailerii alimentari si de bricolaj (DIY - do it yourself), importatorii si dealerii auto, precum si companiile din sectorul agribusiness ajung sa datoreze, in mod incidental, impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS), desi acesta a fost conceput pentru sectorul petrolului si gazelor naturale. Cum au ajuns in aceasta situatie? Acesti contribuabili comercializeaza, pe langa activitatea principala, produse precum lubrifianti si lichide de racire pentru autovehicule, brichete, carbuni pentru gratar, lemne de foc sau alti combustibili. Prin urmare, desfasoara si activitati secundare incadrate in coduri CAEN asociate sectorului de petrolul si gaze naturale, ceea ce ii aduce, formal, sub incidenta ICAS.

Ce prevede legislatia?

Initial, ICAS a fost introdus in 2024 prin Codul fiscal pentru persoanele juridice care desfasoara activitate in sectoarele de petrol si gaze naturale si au o cifra de afaceri de peste 50 milioane euro. Ulterior, prin Ordinul nr. 5433/2023 au fost indicate codurile CAEN vizate de acest impozit.

Incepand cu 31 ianuarie 2025, ICAS a fost modificat prin Ordonanta nr. 3/2025 care a inclus direct in Codul Fiscal codurile CAEN pentru care se aplica ICAS, cu precizarea expresa ca anumite activitati - precum vanzarea combustibililor solizi, a naftalinei, a uleiului pentru incalzire, a produselor lubrifiante si de racire - sunt exceptate de la plata ICAS, in cazul in care acestea nu constituie activitatea principala a contribuabilului.

Ce se intampla in practica?

Desi Ordonanta 3/2025 clarifica situatia incepand cu anul 2025, pentru anul 2024, dispozitiile legale in vigoare sunt susceptibile de interpretare, in special in privinta companiilor care desfasoara activitati marginale, corespunzatoare codurilor CAEN mentionate in Ordinul nr. 5433/2023. . Avand in vedere ca ICAS se datoreaza prin exceptie de la impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) in practica au fost observate doua tipuri de situatii:

￢ Companiile profitabile, care datoreaza fie impozit pe profit (CIT), fie IMCA, dar in cazul carora IMCA nu depaseste semnificativ nivelul CIT, ar fi cele mai afectate daca s-ar introduce obligatia platii ICAS pentru 2024. Aceasta modificare ar genera pentru ele o povara fiscala suplimentara semnificativa.

￢ Companii mai putin profitabile, sau chiar pe pierdere, care datoreaza in prezent IMCA, semnificativ mai mare decat CIT, ar putea, dimpotriva, beneficia de aplicarea ICAS in locul IMCA, datorita cotei mai reduse (0,5% fata de 1%)

Potrivit unui raspuns emis de Ministerul Finantelor Publice (MFP) catre Camera Consultantilor Fiscali, autoritatile fiscale considera ca, pentru anul 2024, obligatia de plata a ICAS se extinde si asupra companiilor care realizeaza venituri - chiar si marginale - din activitati aferente codurilor CAEN vizate de Ordin. Mai mult, din aceasta perspectiva, impozitul s-ar datora asupra intregii valori a veniturilor obtinute de societate, indiferent de ponderea activitatilor aferente codurilor respective.

Posibilitati de interpretare si neclaritati

Aceasta abordare ridica semne de intrebare cu privire la temeiul legal al aplicarii ICAS pentru anul 2024. In lipsa unei reglementari explicite in textul Codului Fiscal, aplicarea impozitului in baza unui ordin, act normativ cu putere ierarhica inferioara legii, poate fi considerata problematica, avand in vedere principiul ierarhiei actelor normative si prevederile constitutionale potrivit carora impozitele se stabilesc exclusiv prin lege.

Astfel, textul legal (art. 18^3 din Codul fiscal, forma in vigoare pentru anul 2024) si ratiunea reglementarii vizeaza in mod clar impozitarea suplimentara a companiilor din sectorul petrol si gaze naturale. Acesta face referire exclusiv la "persoanele juridice care desfasoara activitati in sectoarele petrol si gaze naturale", fara a extinde obligatia de plata la alte entitati comerciale care pot avea incidental coduri CAEN similare. Or. un ordin emis de Ministerul Finantelor (Ordinul nr. 5433/2023) nu poate modifica sau extinde domeniul de aplicare al legii (Codul Fiscal) intrucat ar incalca principiul ierarhiei actelor normative (o lege are forta superioara unui ordin). Mai mult, art. 138 din Constitutie prevede in mod expres ca impozitele se stabilesc numai prin lege si nu prin acte normative cu putere inferioara (Ordin).

In plus, desi Ordonanta nr. 3/2025 are aceeasi valoare juridica ca Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal si are ca scop oficial modificarea acestuia, consideram ca, in esenta, actul normativ a fost adoptat pentru a corecta o dispozitie anterioara care era nelegala sau chiar neconstitutionala. Asa cum se precizeaza in nota de fundamentare a acestei ordonante, produse precum combustibili solizi, naftalina, ulei pentru incalzire, petrol lampant, hidrogen, produse lubrifiante si de racire nu ar trebui sa fie supuse impozitului ICAS . In acelasi timp, codurile 4671 - [...], 4681 - [...], 4730 - [...] / 4730 - [...], cuprind si bunuri care nu apartin domeniului petrolier, cum ar fi: lemnele de foc, brichete, peleti, carbune, naftalina, ulei lubrifiant, antigel - pentru care contribuabilii respectivi nu ar trebui sa fie in sfera de impozitare.

Nu in ultimul rand, aplicarea generalizata a ICAS pentru anul 2024 tuturor companiilor care au inscris in obiectul de activitate, principal sau secundar, codurile CAEN mentionate in Ordin ar trebui evitata. Aceasta deoarece interpretarea aplicabilitatii codurilor CAEN necesita, in multe situatii, o analiza individuala. Spre exemplu, trebuie analizat in detaliu daca se realizeaza comert cu ridicata sau cu amanuntul, daca produsele vandute ar putea intra sub un alt cod CAEN sau care este semnificatia notiunii de "magazine specializate" evidentiata in cadrul unuia dintre codurile CAEN mentionat de Ordin, etc). Acestea trebuie analizate de la caz la caz.

In concluzie, in lipsa unor clarificari suplimentare, aplicarea ICAS in anul 2024 ramane un subiect interpretabil. Pe de o parte, exista opinia exprimata de MFP conform careia impozitul este datorat de toate companiile incadrate in codurile CAEN mentionate in Ordinul nr. 5433/2023. Pe de alta parte, se pot aduce argumente juridice si de tehnica legislativa potrivit carora aplicarea ICAS in baza unui ordin nu ar respecta normele de tehnica legislative si principiile constitutionale.

In acest context, este de dorit ca autoritatile sa emita o pozitie clara si oficiala care sa ofere contribuabililor predictibilitate si securitate juridica, fie in sensul consolidarii actualei interpretari legislative, fie printr-o eventuala reconsiderare a aplicabilitatii ICAS in perioada anterioara modificarilor legislative din 2025.