Opinii

Buna ziua,

Bine ati venit la conferinta noastra "Cum pot deveni exporturile si investitiile in strainatate un motor de crestere pentru economia romaneasca".

Sa stiti ca, pentru a trece de la 20.000 de euro pe cap de locuitor, cat avem acum, la 40.000 de euro pe cap de locuitor, cat este media Uniunii Europene, vorbim de bani seriosi. Nu ma refer la paritatea puterii de cumparare - acolo stam bine pe hartie - dar daca ne uitam pe strada, realitatea nu arata la fel de bine. Nu putem spune ca avem un nivel de trai mai bun decat in Grecia sau Portugalia, asa cum reiese din datele la paritatea puterii de cumparare. Si nici fata de Polonia, pentru ca vedem ce forta au companiile poloneze, care anunta aproape saptamanal achizitii in Romania.

De ce credeti ca am ales acest subiect? Pentru a creste peste medie, trebuie sa procesezi resurse externe - adica sa adaugi valoare materiilor prime pe care le obtii de la altii.

In Elvetia nu cresc arbori de cacao, iar in Africa multi oameni nici nu stiu cum arata ciocolata, dar Elvetia e cel mai mare producator de ciocolata. Occidentul a crescut prin procesarea de resurse externe - materie prima adusa de altundeva, transformata in produse cu valoare adaugata, apoi vanduta inapoi pe pietele respective.

Vom vedea imediat ce rol au exporturile in cresterea economica a unei tari.

Daca ne uitam la cine a crescut in ultimii 70 de ani, dupa Al Doilea Razboi Mondial - cine a reusit sa ajunga la nivelul tarilor dezvoltate din Europa de Vest - vedem ca vorbim de Japonia, Coreea de Sud (din anii '80), si in ultimii 30-40 de ani, China.

China, care avea o pondere de 1% in PIB-ul global in urma cu 40 de ani, are acum in jur de 17% din PIB-ul global. Iar toate aceste tari au crescut prin exporturi. Vedem cum SUA - care detine in prezent in jur de 26-27% din PIB-ul global - se afla￢ in defensiva in fata acestor fluxuri de marfuri.

Anuarul Cei mai mari jucatori din economie editia 2025 nu este inca gata, dar avem cateva slide-uri. Ce a fost in mintea noastra cand l-am creat? Organizarea economiei romanesti.

Uitati-va: in 150 de pagini, am adunat toata economia romaneasca - primii 10 jucatori din 80 de sectoare de activitate. Vrei sa stii primii 10 jucatori din bere? Din ciment? Din materiale de constructii? Din energie? Ai acolo compania, cifra de afaceri, profitul, evolutia, actionarul, si, pana la normele GDPR, aveai si directorul general si numarul de telefon. Anuarul ne-a ajutat foarte mult in organizare. Marturisesc, si la nivel personal, ca ne-a ajutat in structurarea modului in care abordam subiectele la Ziarul Financiar.

Haideti sa vedem cateva date legate de unde suntem astazi, in contextul temei conferintei noastre - exporturile.

De ce este important acest joc al exporturilor? Vedem cum a evoluat ponderea exporturilor in timp. Uitati-va la Statele Unite: de ce se protejeaza? Pentru ca sunt o piata de consum, nu depind de altii. In schimb, uitati-va la Germania: are o pondere a exporturilor mult mai mare decat media Uniunii Europene.

Si iata Ungaria - o tara cu o suprafata la jumatate fata de Romania - care reuseste sa exporte de 1,5 ori mai mult decat noi. De ce? Pentru ca a intrat mult mai repede in circuitul mondial al investitiilor straine si are un stoc de investitii aproape egal cu cel al Romaniei. Iar acest lucru se transpune intr-un salariu net cu 50% mai mare. Este o corelatie evidenta: exporturi mai mari cu 50%, salarii nete mai mari cu 50% fata de Romania.

Polonia este un alt exemplu. In ultimii 20 de ani a fost locomotiva Europei de Est, cu un stoc semnificativ de investitii straine si cu o intensitate mare a exporturilor - exporturi per capita.

In Romania, mai avem foarte mult de lucrat. Din punct de vedere economic, traversam anul acesta o perioada complicata. Avem o incetinire a economiei, iar masurile fiscale discutate zilele acestea nu vor face decat sa franeze si mai mult cresterea. Totusi, pe termen mediu, exista factori care pot duce economia inapoi pe plus: aderarea la Schengen, autostrazile care se vor finaliza de la nord la sud in urmatorii cinci ani, si aderarea la OCDE. Poate ca anul acesta va fi mai dificil, dar in urmatorii trei-patru ani acesti factori vor face diferenta.

Desigur, vorbim in continuare despre deficite. Nu poti sa cresti prin taxe daca nu produci.

De ce se intampla toate aceste masuri recente ale Statelor Unite privind taxele agresive la importuri din China? S-au luat decizii, s-au aplicat, unele au fost retrase, dar cert este ca, in final, nivelul mediu tarifar al SUA a ajuns la 15%, fata de 3% anterior. Asta inseamna o franare a economiei mondiale, a comertului global.

As vrea sa atrag atentia asupra a trei t￢ari: Polonia, Ungaria si Bulgaria. Romania are deficite comerciale cu toate trei. Si nu vorbim doar de produse industriale - avem deficite comerciale inclusiv pe industria alimentar￢. Asta ar trebui sa ne puna pe ganduri.

Nu trebuie sa ne uitam la Olanda, Franta sau Italia. E suficient sa ne uitam la ce fac Polonia, Ungaria si Bulgaria, si cum reusesc sa fie mai competitivi ca noi.

Vorbeam mai devreme despre achizitiile firmelor poloneze in Romania: vedem ce s-a intamplat in ultimii 10 ani - cum si-au polonizat sistemul bancar, asigurarile, sistemul energetic. Si-au asumat acest obiectiv strategic, prin masuri guvernamentale de sprijin pentru sectorul privat. Deci ei gandesc altfel. Nu gandesc in paradigma "noi si ei".

Nu mai putem functiona in paradigma "noi si ei" - noi suntem mediul de afaceri, ei sunt la guvern si nu ne ajuta. Nu. Acest model nu mai functioneaza si nu va aduce rezultate. E timpul ca actiunile guvernamentale si cele din mediul de afaceri sa convearga. Sa urmarim strategiile de business ale acestor tari vecine si sa ne inspiram din ele. Automat, in felul acesta, putem reduce deficitele - si comerciale, si bugetare.

Hai sa ne uitam unde suntem concret: produsele chimice sunt pe primul loc in deficit. Si urmeaza sa avem gazul din Marea Neagra, care trebuie pus la treaba. Produse chimice inseamna: medicamente, rafinare, tot lantul.

Apoi, avem deficit pe alimente si animale vii. Stam bine insa la capitolul masini si echipamente de transport, si avem un excedent pe bauturi si tutun - in special datorita investitiilor marilor producatori de tigarete.

Din punct de vedere geografic, unde trebuie sa actionam? Avem nevoie de o capilarizare. Povestea celor doua Romanii n-o mai reluam, insa uitati-va la judetele despre care vorbeam in legatura cu intensitatea exporturilor. Din pacate, in Vrancea - un judet cu potential economic, cu resurse - nu reusim sa mobilizam aceste resurse pentru export. 300 de milioane de euro exporturi. Braila, Vaslui - 200 de milioane. Vedem, totusi, diferente de la 1 la 10. Daca luam Sibiul, are 3 miliarde de euro in exporturi, fata de Valcea sau Vrancea. Intre Sibiu si Vrancea avem o diferenta de la 1 la 10. Aici este slabiciunea fundamentala a Romaniei.

Daca odata cu autostrazile care vin in Moldova, in urmatorii 10 ani punem pe masa planuri de dezvoltare si reindustrializare, veti vedea ce se va intampla din punct de vedere al ofertei in Capitala, pe toata axa aceasta. Cand va fi gata autostrada Bucuresti Bacau- in aproximativ un an -vor incepe sa vina si mai multi producatori. Deja din Suceava, din Neamt, vin mici producatori spre Bucuresti. Veti putea manca paine facuta la Focsani, pentru ca in aproximativ o ora va ajunge in Bucuresti.

Initial vor veni spre Capitala, dar apoi, in mod sigur, vor merge si pe pietele externe. Aici este o slabiciune care trebuie discutata inclusiv la nivel de consilii judetene, prefecturi, primarii si mari investitori.

Avem aici oameni foarte bine conectati la mari companii internationale, care pot aduce investitii in aceste zone ce vor fi conectate la noua infrastructura.

Ziarul Financiar a publicat un material despre primii cinci exportatori din toate judetele Romaniei si tara lor de provenienta. Am luat 5 companii - 40 de judete - 200 de exportatori in total. Doar 20% sunt cu capital privat romanesc. Vom face si un exercitiu suplimentar: sa identificam primii cinci exportatori cu capital privat romanesc din fiecare judet, pentru ca pentru ei trebuie sa construim politicile de export.

Este foarte interesant - aproape socant - articolul publicat saptamana aceasta in The Economist, despre "Iluzia industriei prelucratoare" (The manufacturing delusion). Ei vin cu ideea ca pariul pe industrie, si ceea ce propune Trump - adica protectionismul - nu mai are sens, pentru ca lanturile de aprovizionare globale deja s-au stabilizat.

Dar atentie! Nu trebuie sa luam totul de-a gata, sa nu luam totul "cu sare" cum se spune, pentru ca spatiul anglo-saxon functioneaza cu totul altfel in lumea businessului global.

Sa stiti ca fiecare tara isi exprima propriile interese inclusiv prin mesajele transmise in ziarele de business. Trebuie sa ne gandim ce putem face noi. De exemplu, anglo-saxonii traiesc din servicii - si noi putem creste prin servicii, e adevarat. Dar serviciile apar in jurul produsului. Daca nu ai produsul, cel care il detine si il fabrica este cel care decide tot restul: cum il vinzi, cum il promovezi, cum il organizezi prin IT sau publicitate.

Trebuie sa gandim cu mintea noastra, chiar daca astazi The Economist spune ca industria nu mai conteaza

Nu sunt de acord cu ideea ca industrializarea mai conteaza. Ei spun ca nu mai e nevoie sa discutam despre industrie. Eu nu sunt de acord. Noi suntem intr-o faza in care avem materie prima si resurse proprii, dar trebuie sa adaugam valoare peste ele. Trebuie sa producem local si sa consumam local.

Uitati-va la Polonia, la Ungaria, la Germania. Modelul european este un model industrial. Sa stiti ca diferenta ideologica pe care o vedeti intre Uniunea Europeana si Statele Unite este si o diferenta de conceptie asupra modului in care trebuie sa functioneze economia mondiala.

Statele Unite stau pe bani - imprumuta, traiesc din servicii, din asigurari, din sistemul bancar, acum si din software. Ei reorganizeaza lumea. Insa, in final, tot ceea ce presupune productie va conta. Cel care are produsul va castiga.

Ne asteapta, in perioada urmatoare, o incetinire a economiei globale. Sunt date de la OCDE care arata ca, din cauza acestor noi tarife, comertul global va incetini. Iar noi, ca tara, dupa ce vom iesi din aceasta situatie destul de complicata legata de deficitul bugetar, va trebui sa gasim noi resurse de crestere economica.

Trebuie sa ne uitam serios la o strategie de crestere a exporturilor - inclusiv in piete mari, cum e China. Si, bineinteles, sa compensam deficitele comerciale despre care vorbeam mai devreme - cele cu Polonia, Ungaria si Bulgaria.

Nu uitati: bulgarii, de la 1 ianuarie 2026, vor intra in zona euro. Vom avea primul vecin cu euro. Sunt jocuri economice pe care trebuie sa le intelegem si sa le anticipam.