Diplomația română și Marea Unire

Campania victorioasă din 1917

Generalii Henri Berthelot şi Alexandru Averescu

Revista trupelor române înainte de luptă

Generalii Henri Berthelot si Eremia Grigorescu inspectând trupele române

Proclamația Regelui Ferdinand la un an de război

Brevet prin care Regele Angliei conferă generalului Arthur Văitoianu, Ordinul Companion of the Order of the Bath (I)

Brevet prin care Regele Angliei conferă generalului Arthur Văitoianu, Ordinul Companion of the Order of the Bath (II)

Regele Ferdinand pe front

Prima linie de apărare la Mărășești

Aspecte din Bătălia de la Mărăști

Telegrama de felicitare trimisă de Raymond Poincaré, Preşedintele Republicii Franceze

Solicitarea regimentului Devonshire Royal Engineers de a obține un portret al Regelui Ferdinand I

Telegrama Elenei Soutzo adresată Reginei Maria referitoare la subscripții publice organizate în sprijinul cauzei românești

Regina Maria și membrii misiunii militare engleze

Telegramă adresată de David Lloyd George, prim ministrul Regatului Unit al Marii Britanii, omologului său român, Ion I.C. Brătianu

Colonelul canadian Joseph Boyle pe frontul românesc

Familia regală trecând în revistă trupele române

Premierul Ion IC Brătianu pe front

Generalul Henri Mathias Berthelot trecând în revistă trupele române

Reorganizată și echipată, la 11/24 iulie 1917, Armata a II-a română, comandată de generalul Alexandru Averescu, va declanșa ofensiva la Mărăşti şi va elibera în Vrancea un teritoriu de aproximativ 500 km², cu 30 sate, luând şi 2.793 prizonieri, 26 tunuri şi mortiere, 27 mitraliere şi alte materiale de război. A doua ofensivă, plănuită concomitent pe Siret, nu s-a putut desfăşura, deoarece trupele ruse, preocupate tot mai mult de revoluţia izbucnită la Petrograd (în februarie 1917), nu înţelegeau să mai continue lupta.

În schimb, s-a produs un puternic contraatac german, prin care mareşalul August von Mackensen voia să ocupe repede întreaga Moldovă şi să scoată astfel România din război. Luptele cele mai grele s-au dat la Mărăşeşti, în ziua de 6/19 august 1917. Mult inferioare ca număr, trupele române, comandate de generalul Constantin Cristescu şi apoi de generalul Eremia Grigorescu, au respins toate atacurile germane. Alte încercări făcute la Oituz au fost de asemenea respinse după lupte înverşunate.

Victoriile de la Mărăşti, Mărăşeşti și Oituz au redat speranța românilor și au arătat aliaților valoarea şi spiritul de sacrificiu ale ostaşului român.

Printre alți șefi de stat aliați, Lloyd George, prim-ministrul Marii Britanii, s-a adresat astfel guvernului român: „…doresc să exprim din partea guvernului britanic profunda noastră admiraţie pentru curajul eroic şi avântul ce l-a dovedit poporul român în timpul unui an de încercări aproape fără seamăn… Reconstituirea armatei române şi rezistenţa îndârjită – rezistenţă atât de preţioasă pentru cauza comună – pe care această armată o opune duşmanului în acest moment, în condiţii de o greutate excepţională, prezintă un exemplu măreţ de tărie, pe care libertatea o inspiră unui popor liber”.

Legal disclaimer:

Diplomația română și Marea Unire – secțiune realizată de Ministerul Afacerilor Externe – Arhivele Diplomatice, pe baza unor materiale selectate din volumul O istorie ilustrată a diplomației românești (1862-1947), de Dinu Giurescu, Rudolf Dinu, Laurențiu Constantiniu, Monitorul Oficial, București, 2011.

Documentele de arhivă și fotografiile provin în principal din fondurile Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe (AMAE), precum și ale altor instituții partenere: Arhivele Naționale ale României (SANIC), Biblioteca Academiei Române (BAR), Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) și Muzeul Național Cotroceni (MNC).