×

Diplomația română și Marea Unire

Retragerea în Moldova și pregătirea rezistenței armate

Regina Maria îngrijind răniții (I)

Regina Maria îngrijind răniții (I)

Regina Maria îmbrăcată în infirmieră

Regina Maria îmbrăcată în infirmieră

Regina Maria îngrijind răniții (II)

Regina Maria îngrijind răniții (II)

Guvernul României decide înființarea de legații în SUA și Japonia

Guvernul României decide înființarea de legații în SUA și Japonia

SUA confirmă disponibilitatea primirii unui reprezentant al României (I)

SUA confirmă disponibilitatea primirii unui reprezentant al României (I)

SUA confirmă disponibilitatea primirii unui reprezentant al României (II)

SUA confirmă disponibilitatea primirii unui reprezentant al României (II)

Nota a Legației Germane privind declararea stării de război

Nota a Legației Germane privind declararea stării de război

Refugiați surprinși de trupele germane

Refugiați surprinși de trupele germane

Nota a ministrului de externe al Turciei privind declararea stării de război

Nota a ministrului de externe al Turciei privind declararea stării de război

Scrisoare de sprijin a ministrului de externe al Italiei (I)

Scrisoare de sprijin a ministrului de externe al Italiei (I)

Scrisoare de sprijin a ministrului de externe al Italiei (II)

Scrisoare de sprijin a ministrului de externe al Italiei (II)

Evacuarea Arhivei MAE la Iași

Evacuarea Arhivei MAE la Iași

Regina Maria și Regele Ferdinand pe front

Regina Maria și Regele Ferdinand pe front

În primele săptămâni de campanie, unităţile române au înaintat relativ ușor în Transilvania, până aproape de Sighişoara. Contraatacurile concentrate ale trupelor austro-ungare şi germane în Transilvania şi ale celor germane şi bulgare pe linia Dunării au surprins armata română într-o poziție dificilă. Înfrângerile succesive ale armatei române din toamna anului 1916 și înaintarea armatelor Puterilor Centrale spre București au pus problema retragerii administrației centrale la Iași. Retragerea la Iași a reprezentat un proces început în octombrie 1916 și terminat la începutul lunii decembrie 1916. Au ajuns în capitala provizorie a României atât autoritățile centrale, cât și peste 200.000 de refugiați.

Frontul a fost stabilizat în sudul Moldovei, pe râul Siret, pe Dunăre şi pe linia munţilor Carpaţi. În timpul iernii 1916-1917, armata s-a refăcut și reorganizat cu ajutorul armamentului şi muniţiilor trimise de aliații occidentali prin Rusia şi al misiunii militare franceze, condusă de generalul Henri Mathias Berthelot. Pe toată durata misiunii în România, generalul Berthelot a avut și rolul de consilier militar al regelui Ferdinand, comandantul suprem al armatei României.

România a suferit grele pierderi materiale și, mai ales, de vieți omenești, atât în rândul militarilor, dar și printre civili, în principal din cauza tifosului exantematic. Regina Maria a dus o susținută activitate de caritate, îngrijind personal soldații răniți și bolnavii de tifos, fapt ce i-a adus supranumele de Regina-soldat ori Mama răniților.

Ministerul Afacerilor Străine a fost relocat la Iași, în localul Cercului Militar, situat pe bulevardul Copou, odată cu transferul personalului fiind transportată și arhiva instituției. Diplomații români surprinși de război la post în statele inamice au avut de suportat nenumărate privațiuni: au fost arestați, întemnițați și apoi, după negocieri diplomatice, eliberați. Din anul 1917, diplomații români au început o activitate neobosită pentru a susține efortul de război în străinătate, pentru desăvârșirea unității teritoriale.

Legal disclaimer:

Diplomația română și Marea Unire – secțiune realizată de Ministerul Afacerilor Externe – Arhivele Diplomatice, pe baza unor materiale selectate din volumul O istorie ilustrată a diplomației românești (1862-1947), de Dinu Giurescu, Rudolf Dinu, Laurențiu Constantiniu, Monitorul Oficial, București, 2011.

Documentele de arhivă și fotografiile provin în principal din fondurile Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe (AMAE), precum și ale altor instituții partenere: Arhivele Naționale ale României (SANIC), Biblioteca Academiei Române (BAR), Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) și Muzeul Național Cotroceni (MNC).