Opinii

Perioada 2025-2030 reprezinta o fereastra reala de oportunitate pentru ca Romania sa se repozitioneze ca actor industrial strategic in Uniunea Europeana. Pentru a valorifica acest moment, este esential un Plan National de Competitivitate autentic interinstitutional - nu limitat la un singur minister -, aliniat la viitoarele instrumente europene pentru cadrul financiar 2028-2034, inclusiv la Fondul European de Competitivitate, si orientat catre industrii cu valoare adaugata ridicata si consolidarea rezilientei economice.

In prezent, sute de romani activeaza in sectorul privat la Bruxelles, in organizatii europene solide, implicate direct in analiza politicilor si oportunitatilor de dezvoltare economica generate de contextul UE. Le-am adresat doua intrebari-cheie: care sunt, din perspectiva lor, sectoarele strategice ale Romaniei pentru competitivitatea europeana si ce ar trebui sa faca Romania, chiar acum, pentru a obtine rezultatele pe care le asteptam cu totii?

Materialul de fata se bazeaza pe raspunsurile a opt profesionisti romani cu expertiza relevanta la nivel european: Alexandru Marchis (expert in politica agricola), Vlad Olteanu (Healthcare Director, EuropaBio), Vlad Vita (Policy Advisor, Ecommerce Europe), Andreea Gulacsi (Director Policy & External Affairs, CEN si CENELEC), Filip Dimitriu (Director, FEDARENE - reteaua europeana a agentiilor regionale si locale de energie), Claudia Gherman (Digital Transformation Senior Manager, Aerospace, Security and Defence Industries Association of Europe - ASD), Roxana Caba (Communication Manager, EPRA - European Public Real Estate Association) si Alexandra Tamas (Director EU Public Affairs, Novartis).

Agrifood si bioeconomie: de la materie prima la valoare adaugata

Pentru Alexandru Marchis, expert in politica agricola, unul dintre cele mai subevaluate atuuri ale Romaniei ramane industria alimentara. Romania dispune de resurse agricole semnificative, insa competitivitatea europeana nu se mai joaca la nivel de productie primara, ci de procesare, inovare si diferentiere. " Industria alimentara reprezinta un sector cu mare potential de competitivitate, daca este sustinuta de politici care incurajeaza inovarea si dezvoltarea de produse cu valoare adaugata ridicata ", subliniaza el. O astfel de strategie ar contribui nu doar la cresterea economica interna, ci si la consolidarea pozitiei UE ca principal exportator global de produse alimentare procesate.

Aceasta logica se extinde catre bioeconomie: materiale bio-based, integrarea in lanturi de aprovizionare verzi si utilizarea tehnologiei - de la agritech la date satelitare - pentru cresterea productivitatii si sustenabilitatii.

Sanatate, biotech si farma: de la piata de consum la furnizor de solutii

Sectorul life sciences apare constant in raspunsurile expertilor ca pilon strategic pentru competitivitatea europeana. Vlad Olteanu, Healthcare Director la EuropaBio, subliniaza ca Romania poate "juca inteligent" in biotehnologii, farma, dispozitive medicale si digital avansat, avand atat talentele necesare, cat si o fereastra de oportunitate intr-o Europa preocupata de rezilienta si autonomie strategica.

Romania poate deveni furnizor de capacitate industriala si inovare in noile initiative europene pentru securitate sanitara, productia locala de medicamente esentiale si utilizarea datelor biomedicale. Dar acest lucru nu se va intampla spontan. " Pentru a transforma avantajele potentiale intr-o pozitionare reala, Romania are nevoie de un Plan National de Competitivitate care sa functioneze ca un cadru coordonat, nu ca o lista de intentii ", avertizeaza Olteanu.

Alexandra Tamas, Director EU Public Affairs la Novartis, aduce date concrete: " Industria farmaceutica bazata pe cercetare si dezvoltare este deja un motor economic important pentru Europa: cel mai mare exportator mondial de medicamente, cu investitii anuale de zeci de miliarde de euro in R&D si milioane de locuri de munca. Romania are exemple de succes, cum este fabrica Novartis de la Targu Mures, insa pentru a atrage noi investitii este nevoie de un ecosistem de inovare solid: parteneriate intre universitati, spitale si industrie, hub-uri de inovatie, o Agentie a Medicamentului mai bine digitalizata si politici publice care sa recompenseze valoarea adusa de inovatie. "

Digitalizare, e-commerce si standarde: infrastructura invizibila a competitivitatii

" Digitalizarea este un fir rosu care traverseaza toate sectoarele. Obiectivul esential al Romaniei ramane digitalizarea accelerata, in special pentru IMM-uri, care inca se situeaza mult sub media UE. Digitalizarea nu este doar o chestiune de tehnologie, ci de competitivitate sistemica: reduce birocratia, creeaza un mediu de afaceri echitabil si faciliteaza integrarea in pietele europene ", subliniaza Vlad Vita, Policy Advisor la Ecommerce Europe.

In paralel, e-commerce-ul si curieratul devin motoare economice importante, cu sinergii puternice si potential regional, mai ales datorita pozitiei geografice a Romaniei si contextului aderarii la Schengen.

Pentru Andreea Gulacsi, Director Policy & External Affairs la CEN si CENELEC, competitivitatea Romaniei este strans legata de capacitatea sa de a intelege si influenta standardele europene. IT-ul, inteligenta artificiala, industria avansata si securitatea cibernetica sunt domenii in care respectarea standardelor este conditie de acces pe piata. " Statele care sunt la masa unde se stabilesc regulile sunt cele care atrag investitii si isi protejeaza companiile ", spune ea. Romania trebuie sa investeasca in capacitati tehnice nationale - laboratoare, centre de testare - si sa foloseasca achizitiile publice pentru a crea cerere interna pentru produse conforme cu standardele UE.

Energie, regiuni si orase competitive

Filip Dimitriu, director la FEDARENE, subliniaza un aspect esential: " Competitivitatea nu este doar nationala, ci se construieste la nivel local. Orasele si regiunile combina infrastructura, capitalul uman si investitiile pentru a sprijini industria, iar primarii din Romania detin deja competente legale care le permit sa joace un rol crucial in dezvoltarea companiilor si a industriei locale ". In mod special, competenta de planificare urbanistica poate facilita dezvoltarea zonelor industriale si comerciale, cu un accent pe hub-uri industrial-energetice. Primarii au la dispozitie instrumente legale si acces la fonduri europene pentru a crea astfel de hub-uri, a colabora cu universitatile si a stimula inovatia locala.

Un Plan National de Competitivitate eficient trebuie implementat descentralizat, permitand regiunilor sa defineasca strategii adaptate avantajelor lor comparative. Chiar si reforma teritoriala, intens discutata, poate deveni un vector important pentru cresterea competitivitatii locale.

Aparare, digital si tehnologii cu dubla utilizare

Claudia Gherman, de la ASD, subliniaza ca Europa intra intr-o perioada fara precedent de investitii in aparare, iar Romania are atat capacitati industriale, cat si un rol strategic la frontiera estica a NATO. Viitorul competitivitatii in acest sector nu tine doar de productie, ci de tehnologie: drone, sisteme autonome, comunicatii criptate, analiza de date.

" Romania ar putea face un salt strategic prin lansarea unui program national pentru tehnologii cu dubla utilizare, prin implicare activa in negocierile privind Fondul European de Competitivitate si prin crearea unui centru regional dedicat testarii, cercetarii aplicate si accelerarii industriale" , sublinia Gherman.

Capital, urbanizare si infrastructura

Din perspectiva Roxanei Caba, Communication Manager la EPRA, " Competitivitatea Romaniei este strans legata de infrastructura, energie si capacitatea de a mobiliza capital privat ". Parcurile logistice moderne, certificate ESG, infrastructura pentru industrie si comert, precum si dezvoltarea unui cadru robust pentru vehicule imobiliare listate (REIT-uri - Real Estate Investment Trust) pot canaliza economisirea si investitiile catre regenerare urbana, industrie, sanatate si educatie.

Un Plan National de Competitivitate trebuie sa includa digitalizarea radicala a proceselor de autorizare, un program "brown-to-green" pentru cladiri ineficiente si o viziune clara asupra urbanizarii inteligente ca factor de competitivitate.

Concluzie

Mesajul comun al acestor voci este limpede: Romania dispune de sectoare strategice, talente si acces fara precedent la resurse europene. Ce lipseste insa este coerenta, coordonarea si capacitatea de a transforma aceste oportunitati intr-o strategie aplicata constant. Daca acest pas este facut acum, intre 2025 si 2030, Romania nu doar ca va reduce decalajele economice, ci poate deveni un actor industrial indispensabil in Uniunea Europeana.

Prin actiune consecventa, Romania poate evolua de la statutul de piata emergenta la cel de motor industrial necesar in arhitectura europeana.

Dan Luca este expert in afaceri europene si comunicare strategica, derulandu-si activitatea in Bruxelles inca din 1997.