Opinii

Simbolul industriei siderurgice romanesti, Liberty Galati, fostul Sidex, este la grea incercare, iar pe ultima suta de metri exista posibilitatea ca un grup de antreprenori romani din sectorul industrial si comercial sa faca o oferta de preluare.

La 24 de ani de la vanzarea pe nimic (70 mil. dolari) catre indieno-britanicii lui Lakshmi Mittal, intoarcerea Sidex sub control local si punerea sa pe picioare ar fi un eveniment extraordinar. Ca tot sunt funeraliile lui Ion Iliescu in aceste zile, sub mandatul caruia a fost dat in 2001 Sidex anglo-indienilor, pe filiera Tony Blair.

Chiar in conditiile preturilor mari la energie, nu se poate ca unul din cei mai mari producatori de otel din aceasta zona a Europei sa nu aiba un viitor. Romania are nevoie de autostrazi, de masini, de nave, de poduri, de acoperisuri pentru locuinte, de panouri pentru centre logistice si fabrici.

Potrivit ultimelor informatii, fostul Sidex, aflat acum in proprietatea indiano-britanicilor de la Alliance/familia Gupta, ar avea nevoie de 50 milioane de euro capital de lucru in urmatoarele trei saptamani pentru a reincepe productia la singurul furnal ramas in functiune. Furnalul este oprit de doua saptamani.

Actualul actionar a promis sa vina cu 160 milioane de euro in urmatoarele sase luni, dar de bani este nevoie astazi, nu peste sase luni. Daca nu vine cu banii, atunci sa cedeze controlul. Nu fuge nimeni in spate cu combinatul de la Galati. Mai ales ca sunt mari semne de intrebare cum de in ultimii opt din zece combinatul a fost pe pierderi, indiferent de conditiile de pe piata. Cum sa ai pierderi si la 8 miliarde de lei cifra de afaceri cat a avut in 2022? In 2024, Sidexul a avut venituri de doar 2,1 miliarde de lei si pierderi de 1,6 miliarde de lei, mai mult decat jumatate din cifra de afaceri. A fost acest subiect pe ordinea de zi vreodata in discutiile romano-britanice? Inalte surse oficiale britanice spun ca nu, romanii nu au ridicat niciodata problema: ce se intampla cu Liberty Galati?

Parca Romania privatizase Sidex ca sa scape de pierderi.

Potrivit administratorului concordator, Remus Borza, sunt discutii cu sase mari antreprenori locali mai mult sau mai putin apropiati de Sidex. Capitalul privat romanesc ruleaza anual 300 miliarde de euro, adica jumatate din cifra de afaceri totala din economie de 600 miliarde de euro, si incaseaza dividende anuale de 15 miliarde de euro. Dintr-o data, dupa 20 de ani de la privatizari si de cand au inceput sa vina investitiile straine, capitalul privat romanesc are forta, poate avea sutele de milioane necesare pentru a prelua un obiectiv industrial de importanta nationala pentru Romania.

Abia acum vine marea sa incercare. Ce folos sa ai Hidroelectrica sau Romgaz cu profituri de sute de milioane de euro sau chiar miliarde si sa nu ai industrie? Cu energie nu faci masini si nici echipamente cu care sa faci lactate sau paine. Cu energie faci otel, faci aluminiu, faci ingrasaminte chimice.

Cand Trump pune taxe vamale de 100% la otel si aluminiu si incearca toate solutiile pentru a sprijini productia industriala locala, Romania isi poate permite sa inchida cel mai mare producator de otel din sud-estul Europei?

Multi spun: ne indreptam spre o economie a serviciilor. E adevarat. Dar serviciile se invart in jurul industriei, in jurul productiei. Daca nu produci, nu ai ce sa vinzi, nu ai unde utiliza softurile de CRM si ERP, nu ai ce transporta, nu ai servicii de HR, nu ai hoteluri sau restaurante, nu ai logistica.

Din 27 de CAEN-uri industriale, 25 de CAEN-uri sunt dominate de capital strain, axa economiei. Doar industria mobilei si industria alimentara sunt dominate de capitalul privat romanesc. Nu putem pune valoare peste resursele locale, nu putem folosi independenta energetica a Romaniei pentru a face otel sau ingrasaminte?

Nu este in avantajul intregii Uniuni Europene sa produca mai mult otel? De ce este lasata la latitudinea statelor supravietuirea celor mai puternice companii industriale? Sidexul este european odata cu a fi o intreprindere romaneasca.

Daca sunt solutii pentru Thyssen Krupp si pentru Ilva, atunci sa fie si pentru Sidex. Germanii dau ajutoare de sute de milioane de euro, italienii tocmai au anuntat pentru Ilva Torino, cel mai mare producator de otel din Italia, un ajutor de 200 milioane de euro. Este o greseala strategica lasarea la nivelul statelor a solutiilor de continuare a activitatii a acestor combinate. Este necesara o solutie europeana. Nu vrem o retea de trenuri de mare viteza intre capitalele Europei? Si cu ce o facem? Din carton?