Business international

Inflatia, atat in SUA cat si in zona euro, este inca prea insistenta pentru a permite bancilor centrale sa lase garda jos si sa scada fara emotii dobanzile, ieftinind creditarea si stimuland cresterea economica. Dar motivele sunt diferite si de aceea si directiile in care o iau Fed si BCE par diferite. Daca banca centrala a zonei euro taie prima dobanzile de politica monetara, o victima colaterala va fi euro, care, spun analistii, se va deprecia. Cea mai mare parte a comertului international al statelor est-europene este in euro.

In SUA, marea intrebare este daca nu cumva dobanda de politica monetara va fi de fapt majorata in loc de a fi redusa, ceva ce in urma cu doar cateva luni parea de neconceput, dupa cum arata Deutsche Welle. Presedintele Rezervei Federale americane Jerome Powell a indicat saptamana trecuta ca nu asa se va intampla. Insa inflatia care se incapataneaza sa stea la cote ridicate arunca o umbra de indoiala asupra ghidajului sugerat de cel mai puternic sef de banca centrala din lume.

De la BCE, asteptarile sunt ca prima reducere de dobanzi din ultimii cinci ani sa fie efectuata in iunie. Ce va face banca centrala a zonei euro dupa aceea este doar de domeniul speculatiei. In Europa, inflatia a parut ca cedeaza pana cand cele mai recente date din Germania si Spania au aratat contrariul. Tinta de inflatie a BCE este de putin sub 2%. In primul trimestru al acestui an, inflatia de baza, care exlude din calcul preturile unor componente volatile cum sunt energia si alimentele, s-a situat la 2,7%.

In SUA, indicatorul a fluctuat in ultimele luni intre 2% si 4%. De la 4,1% in decembrie inflatia a coborat la 3,1% in ianuarie doar pentru a urca din nou in lunile urmatoare. A atins 3,5% in martie. Incapatanarea si puterea de revenire sunt aspecte comune ale inflatiilor din zona euro si SUA. Diferenta principala este ca in Europa traiectoria scumpirilor este influentata de preturile energiei, pe cand in SUA cresterea cererii pe fondul unei economii surprinzator de rezistente este cea care impinge in sus preturile. "Situatia este diferita in SUA, iar economia europeana nu arata aceeasi forta de a ramane la suprafata precum cea americana", spune Francesco Papadia, analist la think tank-ul Bruegel si fost economist la BCE.

Economistul sef al bancii centrale europene Philip Lane a dat recent cateva indicii despre reperele la care se uita institutia pentru a decide ce face cu dobanzile. In primul rand, a facut el clar, BCE nu se angajeaza sa respecte o anumita directie. Aceasta pentru ca isi bazeaza deciziile pe cele mai recente date din economie si pe ultimele prognoze. Astfel, banca isi stabileste strategia pas cu pas, de la o sedinta de politica monetara la alta. Este dependenta de noutati.

"Anul acesta si urmatorul, cu cat mai multe date arata ca inflatia revine la tinta, cu atat vom fi mai indreptatiti sa inlaturam restrictiile", a explicat Lane. Este o abordare prudenta dupa ce BCE a fost prinsa pe picior gresit de valul de inflatie pornit sa mature Europa in paralel cu razboiul din Ucraina si care a erodat standardele de trai din regiune. Una din marile frici ale BCE sunt majorarile salariale. Misiunea bancii centrale americane este mai dificila deoarece pe langa stabilitatea preturilor, mandatul institutiei este si stabilitate pe piata muncii.

Iar acolo, diferiti indicatori spun povesti diferite, scrie The New York Times. Rezerva Federala si-a petrecut o mare parte din 2022 si 2023 concentrandu-se strict pe inflatie. Dar acum, dupa ce inflatia a incetinit, oficialii iau in considerare din nou piata muncii in deciziile lor, dar intr-o perioada in care este foarte dificil de evaluat exact ce spun datele lunare. Powell, presedintele Fed, a declarat ca modul in care evolueaza piata muncii in lunile urmatoare ar putea ajuta institutia sa-si orienteze dobanzile anul acesta. O slabire substantiala ar putea incuraja o reducere, a sugerat el.

Pe de alta parte, daca cresterea numarului locurilor de munca ramane rapida si inflatia ramane lipicioasa, combinatia ar putea impiedica Fed sa scada ratele dobanzilor in curand. Dar este greu de ghicit care dintre aceste scenarii se poate realiza - si este de asemenea mai dificil decat de obicei de determinat cat de fierbinte este piata muncii in prezent, mai ales in timp real. Companiile au angajat in ritm rapid in ultimele luni.

Acest lucru ar insemna ca economia este pe punctul de a se supraincalzi: angajatorii concureaza pentru aceiasi muncitori, fiind fortati sa majoreze salariile, ceea ce ar putea duce in cele din urma la cresterea preturilor. Dar acest boom al angajarilor este diferit. A aparut ca un val de imigranti, iar lucratori care vin de pe marginea pietei muncii au contribuit la cresterea semnificativa a ofertei de solicitanti. Acest lucru a permis companiilor sa angajeze fara a epuiza rezerva de forta de munca.

Cu toate acestea, cresterea numarului de lucratori disponibili inseamna, de asemenea, ca o masura principala pe care economistii o folosesc pentru a evalua puterea pietei muncii - castigurile salariale - nu mai reprezinta un semnal clar. Acest lucru ii face pe economisti sa apeleze la alti indicatori pentru a evalua puterea pietei muncii si pentru a prognoza impulsul acesteia. Aceste masuri transmit mesaje diferite.

Cresterea salariilor este inca foarte puternica dupa unii indicatori, dar pare sa se raceasca dupa altii. Ofertele de locuri de munca au scazut, rata somajului a crescut recent (in special pentru lucratorii de culoare) si asteptarile privind angajarile din sondajele de afaceri s-au redus. Rezultatul este o piata a muncii care pare puternica, dar exact cat de puternica este greu de stiut. Este si mai greu de ghicit cat de mult va ramane asa in lunile urmatoare.

De aceea, traiectoria dobanzilor din SUA este neclara. In zona euro, pe o reducere in iunie pariaza toata lumea. Aceasta ar insemna ca BCE o ia inaintea Fed, iar pentru piete o astfel de decizie are o mare semnificatie. "Problema cu taierea dobanzilor chiar acum este ca BCE ia ca pe ceva dat puterea euro", explica pentru CNBC Daniel Lacalle, economist sef la Tressis Gestion. "Iar daca BCE incepe sa taie ratele inainte de Fed, practic da lumii semnalul ca euro trebuie depreciat."