Eveniment

Multinationale cu afaceri de zeci de miliarde de euro si zeci de mii de angajati in toata lumea, printre care Delhaize, proprietarul Mega Image, sau Kingfisher, proprietarul BricoDepot, anunta in ultima perioada investitii in Romania in centre tehnologice si de servicii unde vor angaja sute de oameni.

Este un trend bun, este o sansa pentru joburi bine platite pentru oameni pregatiti in diverse tehnologii software sau experti in diverse procese de business.

Ponderea in PIB a valorii adaugate din sectorul "Activitati profesionale, stiintifice si tehnice; activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport", unde intra aceste activitati, un sector diferit de fapt de cel de IT, a ajuns la 8,2% din PIB in 2023, in conditiile in care sectorul "Informatii si comunicatii", asa-numitul IT clasic, este la 7,1%.

Aceasta inseamna o valoare adaugata provenita din acest sector de "centre de servicii' de 26 miliarde de euro. Impreuna cu IT & Comunicatii care sunt pe la 24 miliarde de euro valoare adaugata, iata ca IT-ul si centrele de servicii, adica baietii si fetele pe care ii vedeti cu castile pe urechi in metrou spre Pipera sau cei care pun pe jar piata imobiliara din Cluj, inseamna valoare adaugata de circa 50 miliarde de euro pe an, adica 15% din PIB-ul Romaniei.

Daca se intreaba cineva cum creste economia romaneasca in conditiile in care de doi ani industria este in scadere cu 4-5% pe an si ajuns astfel in 2023 la cea mai scazuta pondere din PIB de dupa Revolutie, adica la 19%, atunci o parte din raspuns se regaseste in aceasta noua economie.

Cele doua sectoare, IT-ul si centrele de servicii, nu angajeaza milioane de oameni, ca industria, insa au valoare adaugata dubla sau chiar tripla fata de industria auto de exemplu, unde volumul mare al importurilor necesare pentru productie micsoreaza valoarea adaugata la doar 20%.

Deci la fiecare euro productie suplimentara IT-ul si centrele se servicii "lasa" local 0,5-0,6 euro, adica 60% valoare adaugata, fata de 0,2 euro lasat in economie de fiecare euro suplimentar in productia auto sau de componente auto.

Toate bune. Insa slabiciunea modelului vine aici din alta parte, si anume din dependenta. Aceste centre de servicii, oricate competente de software si de procesare de date ar presupune, sunt complet dependente de head-quarter, de companiile mama care isi trimit aici operatiunile.

Angajatii stiu sa faca in aceste "fabrici" de procesare de date doar o bucata dintr-o bucata dintr-un proces de business gandit complet in alta parte. Oamenii sunt antrenati sa ia informatiile dintr-un ecran, sa le proceseze intr-un fel sau altul - sa le multiplice, sa le verifice, sa le evalueze - si sa le puna in alt ecran.

Mintea lor este aruncata in alte jurisdictii, in alte economii, in relatii de business care nu au nicio legatura cu Romania. Pentru inceput, poate ca este bine. Dar abia cand firmele romanesti vor fi ele in stare sa se automatizeze si sa trimita astfel de cerinte, de procese de business, sa se realizeze la companii suport si vor avea si oamenii care sa gandeasca cap-coada modele de business si cum se pot segmenta si automatiza, abia atunci vom fi si noi o economie care creste cu valoare adaugata reala.

Abia cand marii nostri retaileri, firme de comert sau de telecom vor segmenta activitatile si vor gasi ca este mai ieftin sa le externalizeze spre alte firme specializate din grup sau catre firme externe, in Romania sau pe alte piete, vom sti ca suntem pe drumul cel bun din punctul de vedere al performantei de business.

De la comert, marile firme antreprenoriale locale isi pot pune problema sa treaca la productie, dar pentru aceasta au nevoie de eficienta. Si expansiunea geografica se bazeaza tot pe eficienta.

Trecerea la nivelul urmator in business va presupune ca Romania sa nu fie doar un receptor pentru investitii in huburi tehnologice, in centre de procesare de date, ci la randul lor firmele locale sa intre pe acest teren de joc. Altfel vom avea mereu un statut de dependenta. Doar independenta aduce profit real.