Opinii

Conform datelor Eurostat, Romania a avut in martie 2024 cea mai mare inflatie din Europa - 6,61% (martie 2024/martie 2023). Marfurile alimentare au crescut cu 2,81%, marfurile nealimentare cu 8,06% si servicile cu 10,2%.

Daca ne uitam in Europa, Lituania a avut in martie o inflatie anuala de 0,4%, Italia de 1,2%, Cehia de 2,2%, Germania de 2,3%, Franta de 2,4%, Polonia de 2,7%, Bulgaria de 3,1%, Grecia de 3,1%, Ungaria de 3,6%, Austria de 4,1%.

Media inflatiei in martie a UE a fost de 2,6%.

In timp ce cele mai multe tari europene se indreapta cu cresterile de preturi la nivelurile normale, de dinainte de explozia din ultimii ani, Romania are o inflatie de aproape 3 ori mai mare decat media europeana.

BNR vine cu explicatia ca aceasta inflatie mare din acest an include majorarile de taxe care au fost operate si pe masura ce se vor ingloba in preturi, inflatia va scadea si ne vom indrepta spre 4,5% la finalul anului (decembrie 2024/decembrie 2023). Chiar si cu aceasta scadere, vom avea o inflatie dubla fata de Europa.

In ciuda acestei inflatii foarte mari, in ciuda acestor cresteri de preturi, comparativ cu altii, lumea este linistita si are bani, cel putin lumea din orasele mari, Bucuresti, Cluj, Timisoara, Brasov, Iasi, Sibiu. Sa vedeti ce cresteri de preturi vor fi la mare, acum in vara.

In ultimul an, cresterea salariilor a fost dubla fata de cresterea preturilor, 14% versus 7%, asa ca avem o crestere reala a salariilor.

Dar aceasta crestere reala a salariilor pare sa fie doar o parte din explicatia legata de faptul ca lumea are bani si ca aceste cresteri de preturi sunt acoperite fara problema.

Sambata, am mers sa fac o rezervare la Trattoria Diamon de langa Sala Polivalenta. Nu mica mi-a fost mirarea cand mi s-a spus ca pentru duminica, totul este full, full, full. Nicio masa disponibila.

Nu stiu daca ati remarcat dar cam peste tot este plin, mai ales in weekend. Acum ca a venit soarele si s-au deschis si teraselel, tratoriile sunt si mai ocupate. Problema lor e ca nu au persoanal, nu ca nu au clienti.

Restaurantele sunt pline chiar in conditiile in care preturile au crescut foarte mult. Bineinteles ca exista explicatii ca s-a scumpit materia prima, ca au crescut salariile, ca au crescut taxele si impozitele.

Incercand sa vad de unde vine aceasta inflatie mare din martie, m-am uitat la cateva preturi: faina si malaiul au scazut cu 30%, painea a crescut cu 0,7%, produsele de franzelarie au crescut cu 5,21%, cartofii au crescut cu 5,6%, uleiul comestibil a scazut cu 25%, margarina a scazut cu 8%, carnea de porc a crescut cu 7,6%, carnea de pasare a crescut cu 1,3%, pestele proaspat a crescut cu 8,6%, laptele de vaca a scazut cu 6%, untul a scazut cu 12%, oale au scazut cu 4%, zaharul a scazut cu 10%, cafeaua a crescut cu 6,7%, vinul a crescut cu 8,8%, berea a crescut cu 10%.

Conform datelor analizate de statistica, cresterea preturilor in categoria restaurante, cafenele, cantine a fost in martie de 12%, fata de martie anul trecut.

Intr-o tratorie medie din Bucuresti si Cluj, o pizza Margherita variaza intre 40-50 de lei, adica 8-10 euro, la un salariu mediu de aproape 1.000 de euro, cat a fost in martie. In Italia, o pizza Margherita variaza intre 10-14 euro, la un salariu mediu de 2.000 de euro.

Deci, o pizza la noi este mai ieftina dar comparativ cu un salariu mediu, este mai scumpa. Din acest motiv lumea crede ca preturile la noi sunt la fel ca in Europa, daca nu chiar mai mari.

Dar atata timp cat are bani sa plateasca aceste preturi nu e nicio problema, tratoriile sunt pline si nu pare ca exista vreo criza, ci dimpotriva toata lumea se pregateste pentru vacanta.

Uitandu-ma in structura cresterii preturilor, preturile biletelor de avion au crescut cu 12,5% in martie 2024 fata de martie 2023, iar plata cazarii in unitatile hoteliere din tara are o crestere de 10,08%.

Avioanele sunt pline, preturile la low cost au devenit medium cost, iar daca nu ai avut inspiratia sa iti iei niste pachete turistice de la inceputul anului, acum au preturi mult mai mari, iar in sezon vor deveni si mai mari.

Afirmatia ca lumea are bani sau ca cel putin o parte din aceasta lume are bani se vede si in vazarile de titluri de stat Fidelis. Saptamana trecuta romanii au investit cea mai mare suma in achizitia de titluri de stat Fidelis dintre toate cele 16 editii vandute de Ministerul Finantelor pana acum.

In editia aprilie 2024, suma totala investita de catre romani, persone fizice, in aceste instrumente de economisire a fost de 3,197 de milarde de lei, dintre care 1,012 miliarde de lei au fost in titluri de stat in lei, care au avut o dobanda de 6% pe an pentru titlurile pe 1 an si 6,85% pe an pentru titlurile cu scadenta la 3 ani. In titlurile de stat Fidelis in euro, romanii au investit niste sume impresionante, 2 miliarde de lei, adica 400 de milioane de euro, pentru titlurile pe 1 an dobanda a fost de 4% in euro, iar pentru titlurile cu scadenta la 5 ani, dobanda a fost 5% pe an.

Aceste titluri de stat Fidelis nu au dobanda impozitata ca la dobazile bancare. Te-ai fi asteptat ca romanii sa scoata banii din banci si sa ii depuna la Ministerul Finantelor care ofera dobanzi mai mari si neimpozitate. Dar nu prea cred ca este asa.

Depozitele in lei ale populatiei din banci sunt la un maxim istoric, in februarie 2024 ajungand la 223,5 mld lei, in crestere cu 21,9% fata de februarie 2023. Cand vor veni datele din martie vom vedea ca depzitele populatiei nu au scazut, ci dimpotriva, chiar au crescut.

Daca ne uitam si pe Bursa, si pe piata fondurilor mutuale, si pe piata de criptomonede, si pe piata externa, acolo unde romanii tranzactioneaza sume mai mari decat cele investite pe Bursa de Valori Bucuresti, vom vede ca sumele investite sunt in crestere.

Dar intrebarea de final este, coreland ce se intampla in diverse sectoare economice, de unde sunt acesti bani, de unde sunt banii care acomodeaza cresterile de preturi, in general, la alimente, la haine si la servicii - preturile la restaurante, cresterea preturilor la biletele de avion si serviciile turistice si de unde sunt banii care se duc in economisire si investitii financiare, in depozite bancare, in achizitii de titluri de stat, in achizitiile de apartamente si pana la achizitiile de criptomonede.