Cultura si divertisment

Gena identificata produce fibronectina, o componenta esentiala a barierei hematoencefalice. Aceasta bariera are rolul de a filtra substantele care intra si ies din creier, protejandu-l de toxine si agenti patogeni.

Fibronectina este de obicei prezenta in bariera hematoencefalica in cantitati foarte limitate, dar este crescuta la persoanele care suferp de Alzheimer. Iar varianta identificata in gena fibronectinei pare sa protejeze impotriva bolii prin prevenirea acumularii excesive de fibronectina la bariera hematoencefalica, noteaza La Repubblica.

Informatia vine in sprijinul dovezilor tot mai numeroase conform carora vasele de sange ale creierului joaca un rol important in boala Alzheimer.

"Am putea dezvolta noi tipuri de terapii care sa imite efectul protector al genei pentru a preveni sau trata boala", explica Caghan Kizil, co-lider al studiului facut de un grup de cercetatori de la Universitatea Columbia, publicat in revista Acta Neuropathologica, care a implicat un total de 11.000 de persoane.

Desi gena in sine nu poate fi modificata, cercetatorii spera ca aceasta descoperire va duce la dezvoltarea unor noi terapii care sa imite efectul protector al genei.

Alzheimer este cea mai frecventa cauza de dementa si una dintre principalele cauze ale dizabilitatii si ale lipsei de autonomie la persoanele in varsta. Intre 50 si 70% dintre pacientii cu dementa sufera de Alzheimer, un proces degenerativ care distruge lent si progresiv celulele creierului. Este o boala care afecteaza memoria si functiile mentale precum gandirea si vorbirea, dar care poate provoca si alte probleme, cum ar fi confuzia, schimbarile de dispozitie si dezorientarea in spatiu si timp.

La inceput, simptomele, adica dificultati de memorare si pierderea capacitatii intelectuale, pot fi atat de usoare incat sa treaca neobservate, atat de persoana in cauza, cat si de familie si prieteni. Dar, pe masura ce boala progreseaza, acestea devin din ce in ce mai vizibile si incep sa interfereze cu activitatile zilnice si cu relatiile sociale. Dificultatile practice in cele mai comune activitati zilnice, cum ar fi imbracatul, spalatul sau mersul la toaleta, devin treptat atat de grave incat, in timp, duc la o dependenta totala de ceilalti.