Profesii

￢ In acelasi timp, peste 70.000 de locuinte noi au fost construite in toate sectoarele Capitalei fara ca vreun primar sa lege aceasta noua dezvoltare rezidentiala de infrastructura scolara noua ￢ Bucurestiul are cu 22.000 mai multi elevi fata de acum zece ani, dar cu o scoala gimnaziala in minus.

Dezvoltarea imobiliara este in plin avant in Bucuresti, astfel ca in ultimii ani s-au construit in fiecare an mii de apartamente si case, iar in ultimul deceniu numarul locuintelor noi a crescut cu 358%.

Statisticile oficiale arata ca Bucurestiul creste in fiecare an cu mii de locuinte noi, ce vin la pachet cu o crestere a numarului de locuitori si cu o crestere a nevoii de dezvoltare si in ceea ce priveste infrastructura scolara, o nevoie la care administratia nu raspunde.

In acest context, mii de elevi din Capitala ajung sa invete chiar si in trei schimburi.

Numarul de locuinte noi construite in Bucuresti a fost de 12.249 la nivelul anului 2022, cele mai recente date de la INS, in crestere cu 358% in ultimul deceniu, adica fata de anul 2013. Per total, numarul locuintelor noi din ultimii 10 ani a fost de peste 70.000.

La pachet cu crestere numarului de locuinte noi a venit si cresterea numarului de elevi. Datele de la INS arata ca Bucurestiul avea in 2022 cu mai mult 22.000 de elevi fata de 2013. La o medie de 1.000 de elevi pe scoala, in mod normal aceasta crestere ar fi adus 20 de scoli noi in Capitala.

In realitate, raspunsul autoritatilor la aceasta nevoie este zero. Numarul scolilor gimnaziale de stat nu numai ca nu a crescut pe masura nevoii in acesti 10 ani, ci chiar a scazut cu o unitate.

In 2024, in plina campanie electorala, primarii au inceput sa iasa public cu declaratii despre cum planuiesc sa construiasca scoli noi, crese, campusuri sau corpuri noi pentru scoli: in sectorul 4, primaria a inceput procedurile de expropriere pentru construirea unui complex educational pe Bulevardul Metalurgiei.

"Langa cele 14 terenuri de sport pe care le-am amenajat in zona parcului Tudor Arghezi, comunitatea sectorului 4 va construi de la zero, o cresa, o gradinita si o scoala", spunea primarul sectorului 4, Daniel Baluta.

In sectorul 6, primarul a anuntat ca va demola cladirea Colegiului National Grigore Moisil pentru a construi un campus nou.

De altfel, intr-o emisiune la B1 TV, primarul sectorul 6, Ciprian Ciucu a spus ca a construit o cresa, o gradinita si trei scoli in sectorul sau, dar, in realitate, cele trei scoli la care se refera sunt corpuri de scoala, in special pentru a asigura after-school la unitati deja existente. Nicio scoala nu a fost ridicata de la zero in sector.

"Am facut o gradinita, o cresa si trei scoli si mai avem cinci in constructie", spune Ciucu la o emisiune difuzata de postul de televiziune B1 TV si postata pe pagina de Facebook a Primariei sectorului 6. De asemenea, Primaria sectorului 2 a anuntat ca aloca anul acesta 340 mil. lei pentru reabilitarea, modernizarea si consolidarea scolilor, precum si pentru extinderea infrastructurii prescolare.

In ciuda tuturor acestor investitii si a unui buget alocat educatiei si infrastructurii scolare despre care reprezentantii primariei spun ca a crescut in ultimul mandat, adica din 2020 pana in 2024, de la 54,9 mil. lei la 340 mil. lei, inca sunt cel putin trei scoli in sectorul 2 in care copiii se inghesuie, in care orele si pauzele sunt scurtate si pentru care inca nu s-a gasit o solutie.

In acest moment, in sectorul 2 al Capitalei sunt cel putin trei scoli in care durata orelor si a pauzelor este mai scurta decat prevede legea - Scoala Gimnaziala Nr. 49, Scoala Gimnaziala "Maria Rosetti" si Scoala Centrala, potrivit informatiilor stranse de ZF in campania "Scoala intr-un singur schimb in Bucuresti".

In sectorul 3, unul care a inregistrat un puternic avant al dezvoltarii, intr-una dintre scoli invata circa 2.500 de elevi.

In Scoala nr. 195 Hamburg din sectorul 3, invata in prezent trei schimburi, cu ore care dureaza 40 de minute si cu pauze de cinci minute, tocmai din cauza lipsei de spatiu pentru cei aproape 2.500 de elevi.

"In acest moment in scoala exista 94 de clase, cu aproximativ 2.500 de elevi. In clasa fiicei mele sunt 33 de elevi.

Directiunea isi doreste ca numarul lor sa ajunga la 1.700 in urmatorii cinci ani. Parintii nu reactioneaza la ce se intampla pentru ca nu vor sa le creeze probleme copiilor", spunea parintele unui elev din acea scoala anterior pentru ZF.

ZF a inceput in acest an campania editoriala "Scoala intr-un singur schimb in Bucuresti" in care arata ca sunt mii de elevi in capitala care invata in schimburi si sunt zeci de scoli care au ciuntit programul cu ore de 40 de minute si pauze de 5 minute in incercarea de a face fata numarului de elevi in crestere.

Realitatea de astazi arata ca in Bucuresti, cel mai bogat oras din Romania, nu s-a gasit pana acum o solutie ca elevii sa invete intr-un singur schimb sau, mai mult decat atat, sa li se asigure masa calda sau afteschool.

Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti arata, intr-un raspuns anterior trimis la solicitarea ZF ca din cei 260.000 de elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial din Bucuresti, doar 37.000 merg la scoala intr-un singur schimb, de dimineata, in timp ce restul au ore in doua sau trei schimburi, in multe situatii pauzele fiind de 5 minute, iar ora de curs redusa fata de cea reglementata legal.

Un raspuns anterior al ISMB arata ca in Capitala sunt sapte scoli care organizeaza cursuri in trei schimburi, iar numarul elevilor care invata astfel este de aproape 10.000, mai exact de 9.647 de copii.

Lucrurile arata similar si in orasele mici din jurul Bucurestiului. De exemplu, numarul de locuinte din orasul Otopeni s-a dublat in zece ani, conform datelor INS, astfel ca daca la final de 2012 erau putin peste 6.000 de locuinte, in 2022 numarul lor a depasit 12.700. In acelasi interval, datele INS arata ca in Otopeni nu s-a construit nicio scoala gimnaziala.

Singura scoala de stat din oras este Liceul Teoretic "Ioan Petrus". In acest an scolar, in scoala sunt 56 de clase primare, 41 de clase gimnaziale si 12 clase liceale.

De altfel, scolile din Bucuresti sunt asaltate si de elevii ai caror parinti s-au mutat in localitatile satelit ale Capitalei: Chiajna, Bragadiru sau Popesti Leordeni.