Cum identifici un fake news?

”Știrile false ne afectează viața mai mult decât credem și decât vrem să recunoaștem. Parte din convingerile noastre sunt întreținute de articole, imagini, video-uri, care, odată ajunse în mediul online ne fac să reacționăm impulsiv, uneori fără nici cea mai mică intenție de a verifica și evalua veridicitatea conținutului, credibilitatea sursei sau originea materialului respectiv. Distribuim pentru că ne impresionează.” (sursa: Minodora Sălcudean – revista Capital Cultural nr.15). Cum putem să facem diferența între ce este real și util și ce nu?

articol

Ce este un fake news?

Așa cum îi spune și numele, fake news înseamnă știri false. Doar că lucrurile, în realitate, nu sunt atât de clare, atât de ”alb-negru”. Știrile false pot să nu fie știri deloc – nu se reduc exclusiv la sfera jurnalismului ci se referă la un întreg ecosistem de informare, în special în mediul digital,  pot fi total neadevărate sau parțial adevărate. Evident, o știre neadevărată pornește de la o poveste inventată, menită să atragă atenția cititorului și de multe ori, să inducă un anumit comportament. Există și știrile parțial adevărate, care au la bază doar un mic procent de real, dar care nu sunt prezentate 100% corect.

Dacă, de exemplu, într-o știre se citează doar un fragment dintr-o declarație a unei persoane publice, de regulă foarte cunoscute, se poate crea o imagine falsă asupra întregului context. Indiferent dacă există intenția de a induce în eroare o anumită audiență sau dacă este pur și simplu o eroare nevinovată, efectele pot fi la fel de nocive. Distribuirea acestei informații de către un utilizator, chiar cu bune intenții dar fără o experiență adecvată în evaluarea conținutului, poate deveni o sursă de dezinformare și poate duce la formarea unei opinii generale care să nu aibă o bază reală.

Știrile false nu sunt un fenomen nou, ci el există, poate sub alte denumiri, de când lumea. Ce este nou însă este comportamentul nostru în lumea digitală, ușurința și rapiditatea cu care putem împărtăși o informație și nu în ultimul rând numărul mare de persoane la care putem ajunge prin intermediul social media.

Este foarte adevărat că în mulțimea de informații pe care le primim zilnic, este destul de greu să distingi între real și ficțiune. Dar tocmai de aceea, a ne păstra o atitudine critică în fața multitudinii de informații devine o necesitate.

Iată doar câteva recomandări simple, pe care le putem pune în practică fiecare dintre noi înainte de a distribui o informație în mediul online.
 
  1. Păstrează o distanță critică în fața oricărei informații pe care o primești mai ales în cazul situațiilor care nu pot fi verificate, atunci când evenimentele despre care citești nu îți sunt cunoscute.
  2. Păstrează-ți reacțiile emoționale sub control – una dintre caracteristicile unui fake news este tocmai apelul pe care îl face la o emoție cum ar fi frica, furia, compasiunea, etc.
  3. Concentrează-te pe modul în care interpretezi informația – accesează puncte de vedere diferite, din mai multe surse, pentru a putea beneficia de o informație cât mai completă.
  4. Verifică credibilitatea sursei și modul în care este prezentată informația. O știre credibilă prezintă întotdeauna o mulțime de fapte, citate ale experților, statistici, declarații oficiale, etc.
  5. Nu orice imagine reprezintă adevărul. Alăturarea unei imagini sugestive la un articol despre un anumit eveniment, are menirea de a impresiona cititorul,  de a genera un anumit comportament, o anumită reacție emoțională. Poți folosi pentru verificare opțiunea de căutare inversă a imaginii oferită de Google.
  6. Nu fii niciodată sigur 100%.

În loc de concluzie, aș vrea să vă ofer opinia avizată a Alinei Bârgăoanu - autoarea volumului #Fakenews. Noua cursă a înarmării, profesor universitar la Facultatea de Comunicare si Relații Publice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice si Administrative și membru al Grupului la nivel înalt pentru combaterea știrilor false si a dezinformării din mediul online, inițiat de Comisia Uniunii Europene.

Întrebată într-un interviu, acordat revistei online Capital Cultural: Care credeți că sunt, pentru fiecare dintre noi, cele mai eficiente căi de a contracara dezinformarea din mediul digital? ne spune:

Scepticismul emoțional; prudența în fața temelor cu potențial de polarizare; prudența în fața clasificărilor binare, în tușe groase, definitive. Și, dacă vreți, chiar puțină modestie: în definitiv, atunci când  parcă ne vine să distribuim mai departe un conținut care clar mizează pe implicarea noastră emoțională, care să pună în mișcare și mai multe emoții, și mai multă indignare, și mai multă furie, am putea să ne întrebăm: în ce calitate o fac?; sunt cumva jurnalist de profesie sau expert ca să pot verifica informațiile, pentru a mă pronunța asupra lor?; nu cumva mă depășește subiectul?; mă pot plasa dincolo de experiențele personale, posibil chiar frustrările personale, pentru a înțelege cât de cât un subiect mai complex, un subiect care nu mă vizează doar pe mine, ci pe alte mii, sau chiar sute de mii de alți oameni? Eu pot înțelege că, pentru unii oameni, prezența pe platformele digitale este singura formă de exprimare, de unde și un titlu din carte – “Distribui, deci exist!”. Cu cât conștientizăm că propriul nostru comportament pe platformele digitale este un factor de amplificare, de rostogolire a dezinformării, cu atât ne vom putea pune la adăpost de asalturi informaționale, cruciade digitale și vârtejuri emoționale.

Toate cele bune!


Poți să fii primul care citește următorul articol. Lasă-ne adresa ta de e-mail.

articol
By Alina Dumitrescu
Salut! Sunt la Orange de foarte mulți ani, din care 14 în Customer Service. Pasiunea mea pentru digital și tot ce înseamnă online m-au făcut să ma indrept către Divizia Online. Aici îmi dau seama, în fiecare zi, că a fi digital înseamnă că poți să îți simplifici viața foarte mult. Și am decis să împărtășesc asta cu voi.

sus